.

Regele Mihai și România.

2012-02-01T01:37:00.000-08:00

Principala criză a României în acest moment al istoriei nu este una a sistemului politic, de sănătate, a educației ori a reformelor administrative. Principala criză este a identității! Cine suntem? Cum ne autocaracterizăm? Cine ne conduce și unde?
Regele Mihai a crescut în sondaje și în încrederea românilor pentru că el conferă României o identitate, ne reconectează la un trecut glorios și mai presus de toate ne oferă un model și un motiv să mergem înainte! Prin intermediul Regelui Mihai ne plasăm încă o dată în perioada interbelică și simțim că putem să o luăm de la capat, de acolo de unde comunismul ne-a retezat țara, dezvoltarea, conștința și simțămintele! Dincolo de personalitatea Sa, Regele este un simbol al lucrurilor bune rămase în România, al forței de a rezista vicisitudinilor istoriei și de a privi cu încredere în viitor!

We need people

2012-01-02T03:53:00.000-08:00

Trecem în noul an plini de speranțe și de dorințe iar pentru aceia dintre noi care locuim în România aceste dorințe sunt inextricabil legate de dezvoltarea și propășirea țării noastre.
Ne dorim o țară în care instituțiile funcționează iar sistemele naționale (de sănătate, de educație etc) țin seama de nevoile și posibilitățile elementelor care le compun.
De curând am făcut documentare pe tema finanțării sistemului național de educație iar materialele găsite sunt impresionante prin calitate și prin cantitate.Se găsesc cu ușurință site-urile a cel puțin 7 instituții naționale care în mod direct sau tangențial au în atribuții îmbunătățirea sistemului de educație. Se poate observa că a existat multă muncă pentru construirea strategiilor naționale și se folosesc resurse financiare consistente. - cu toate acestea avem nemulțumiri legate de „nivelul educației din România”.
We need people! Avem nevoie de oameni curajoși, inteligenți și perseverenți în munca lor! Faptul că suntem în mod constant nemulțumiți de serviciu, de stat, de vecini, de politicieni etc. aduce României un deserviciu extraordinar. În mod constant acuzăm și suntem într-o vânătoare de vinovați pentru condiția noastră! Instituțiile statului, sistemele naționale, firmele private, toate sunt compuse în primul rând din oameni! Bineînțeles, ele cuprind și alte componente (structurală, normativă etc) dar la baza fiecăruia stă un om.
Tu ești un om!
De fiecare dată când un angajat alege să-și facă munca slab (sub factorul nemulțumirii față de plată, față de șef etc.) el păgubește firma, clientul și în definitiv pe sine (pentru că un produs slab pentru client se traduce în lipsa de comenzi pentru firmă și lipsa de plată pentru angajat). - exemplul poate părea pueril dar atunci când 4 milioane de angajați din România aleg în fiecare zi să fie neproductivi, să critice, să acționeze pasiv în societate, în acel moment efectele asupra economiei naționale, asupra imaginii firmelor românești și asupra noastră ca și români se resimt profund.
Nu poate exista o România fără oameni! We need people!
Educația în România va avea perspective noi și ne putem aștepta la o reformă reală atunci când cei care sunt implicați în mod direct sau tangențial în sistem vor acționa spre realizarea unui sistem dinamic și competent.
Nu vreau să fiu înțeles greșit, prin post-ul de față doresc să atrag atenția pentru ca fiecare persoană să priceapă că stă în responsabilitatea și puterea lui să-și facă viața mai bună! Nu cer nimănui să-și schimbe activitatea curentă.
Important este ca în ceea ce faci să pui maximul de dedicare și să faci bine!

Nu mai avem țigani la Bistrița

2011-11-20T13:40:00.000-08:00

.

Gata, am rezolvat „problema țiganilor” la Bistrița. I-am mutat din centru, nu mai exista!

.

Moment de reculegere pentru educația din România - partea a 2-a

2011-11-20T03:11:00.000-08:00

În luna iulie a acestui an scriam că nu mă aștept să treacă mai mult de o lună până când subiectul educației și problema sistemului de educație va fi dat uitării de mass-media și de populație în general.
S-a rezolvat marea criză a sistemului de educație?
Copiii pot să meargă cu încredere la școală și au garanția bunăstării personale și a comunității lor prin faptul că participă la cursurile organizate de ministerul educației?
În acest an la bacalaureat vom avea o rată a promovabilității mai mare de 50%?

Suntem în continuare în groapă cu sistemul de educație - atât că de moment nu ne jenează și ca urmare am dat uitării - ne vom reaminti atunci când noi statistici ne vor îngrozi și ne vor face să privim pasivi televizorul (în timp ce ne bem berea și îi numim pe guvernanți incompetenți).
Mai grav, rezultatele de la bacalaureat de anul acesta au creat un precedent iar de acum încolo vom începe să privim lucrurile a fii normale în loc să ne mobilizeze să aducem schimbări.
Asfaltăm drumuri cu miliarde de euro (pentru care peste 8 ani o să cheltuim milioane ca să le întreținem) și ne jucăm cu viitorul țării prin investiții minore în sistemul de învățământ.

Nu este suficient să vopsim școlile și să cumpărăm mobilier nou (desigur, avem nevoie și de așa ceva) dar ceea ce avem nevoie cu adevărat sunt:
programe de învățare personalizate pentru personalitatea elevilor,
avem nevoie de:
-materiale și activități didactice reale care să permită o învățare accelerată a elevilor,
-un sistem de învățământ adaptat nevoilor locale,
-profesori motivați material, respectați sociali, pregătiți profesional și angajați activ în procesul de predare
și nu în ultimul rând trebuie să scăpăm o dată de sistemul comunist-industrial de învățământ pe care România l-a păstrat încă din 89.

Personal consider că sistemul de învățământ din România este pe moarte și ca urmare în data de 17 noiembrie (o dată cu ziua studentului) am ținut pe strada Pietonală din Bistrița un moment de reculegere pentru sistemul român de educație împreună cu alți 30 de tineri.
Îmi doresc să văd cum actualul sistem este declarat decedat iar oameni cu viziune și fără orgolii încep să construiască încet (dar cu cap) un sistem potrivit timpurilor actuale și viitoare pe care le trăim.
Ca să fim înțeleși, atunci când am spus „oameni cu viziune și fără orgolii” nu m-am referit doar la cei care ne conduc, m-am referit și la tine! Schimbări mici dar importante poți să faci începând de la o ședință cu părinții, la o adunare a consiliului de părinți, în fața profesorilor tăi, în rândul colegilor de școală, prin susținerea măsurilor pozitive pentru sistemul de învățământ pe plan local etc.
România ești tu!

O singură limbă internațională

2011-08-14T09:54:00.000-07:00

Am avut ocazia și dorința să călătoresc mult atât în țară cât și înafara ei și sunt foarte mulțumitor pentru acest lucru. Călătorind am învățat multe, am devenit mai înțelept (așa îmi place să cred :) ), am depășit multe dintre constrângerile date de sistemul de educație și am început să percep lumea ca fiind un loc foarte mic.
Începând cu clasa a 3-a am învățat limba engleză, am avut doi ani de limba franceză, am studiat 6 ani limba italiană, am învățat singur spaniolă, am învățat cuvinte în arameancă, poloneză rusă și maghiară iar toate acestea m-au ajutat să mă descurc cu ușurință în toate locurile unde am fost și până în prezent cu toate persoanele cu care m-am întâlnit.

Am fost fascinat de pragmatismul limbii engleze, de subtilitățile limbii franceze și de dificultatea limbii maghiare și am realizat cât de multe pierd datorită faptului că nu reușesc să comunic într-o manieră totală cu toți oamenii din jurul meu. Sunt atât de multe povești, situații și posibilități de afaceri pe care le ratez datorită lipsei posibilității de a comunica.
Mark Pagel într-un discurs ținut în cadrul conferințelor TED vorbește despre rolul limbajului în dezvoltarea tehnologică și în avansul societăților noastre. Tot confortul zilnic, aparatele electronice, computerul de la care citești această postare sunt rezultatul colaborării între oameni bazată pe limbaj vorbit. Acolo unde nu există comunicare între oameni, există idei mai puține și ca urmare un confort mai scăzut. - un exemplu clar în acest sens sunt statele Africane în care întâlnit o diversitate foarte mare de limbi și dialecte. Acest fapt întârzie dezvoltarea și o frânează. Același lucru îl vedem și în regiunile sărace din Asia. Uniunea Europeană cheltuie mai bine de 1 miliard de euro anual pentru traducerea documentelor și conversaților oficiale.
Multe dintre conflictele actuale între națiuni se datorează lipsei de comunicare.

Am participat în multe workshopuri și traininguri internaționale iar unul m-a marcat din această perspectivă a limbajului în mod deosebit. Atunci când ne-am reunit în prima zi eram 25 de participanți din 11 țări de pe 4 continente ce stăteam speriați în aceeași sală. Unii dintre noi au reușit să se identifice cu anumite grupuri lingvistice (erau 5 vorbitori de rusă, 3 vorbitori de română, 2 de chineză, 3 de germană, 3 de maghiară etc) și îi priveau și percepeau pe ceilalți ca fiind diferiți și ciudați de noi. O dată ce am început să vorbim cu toții în aceeași limbă (engleza) schimbul de informații și idei a curs aproape ca un șuvoi. Sinergia care s-a creat în acel spațiu a fost extraordinară. În acele zile am învățat despre limba chineză ce folosește mai bine de 2000 de semne grafice pentru scris, despre fructele exotice din Singapore, despre porturile populare maghiare, despre industria franceză, despre orașele suedeze, despre conflictele din Armenia, despre tradițiile din Azerbaijan iar lista poate continua foarte, foarte mult. Am colaborat și am muncit împreună cu oameni incredibili dar pe care i-am văzut drept străini și ciudați la început.

Nu este drept ca un puf de aer ce ne iese pe gură și pe care îl numim limbaj să ne împiedice să colaborăm și cooperăm. Nu este drept să apară conflicte civile din cauza unui lucru atât de nesemnificativ. Francezii trebuie să renunța la aroganța ce îi face să creadă că franceza este singura limbă ce merită rostită, rușii nu pot să se încăpățâneze la nesfârșit să nu învețe și altă limbă, spaniolii, și italienii nu ar strica să facă un efort suplimentar.
De multe ori limba este asociată cu o anumită cultură și cu o anumită istorie. Statele europene încă trăiesc cu tragedia vechiilor imperii și regate. Rănile expansioniste nu sunt complet vindecate și încă se privește către trecut. Da, trecutul este important dar așa cum nu poți să conduci o mașină uitându-te în mod constant în oglinda retrovizoare, la fel nu poți păși către viitor dacă încă visezi trecutul!
Cer să avem o singură limbă internațională!

Pentru aceia care spun că acest lucru nu este posibil, pot să argumentez diferit. Imperiul roman utiliza aceeași limbă într-o epocă cu comunicații restrânse și pe o suprafață aproape la fel de mare cât actuala Uniune Europeană. Astăzi doar lipsa de viziune și orgoliul ne oprește din a deveni cea mai avansată generație care a trăit vreodată.
Bineînțeles este nevoie de proces și de cel puțin o generație pentru a face această tranziție dar este posibil să atingem acest deziderat!
Mai jos am listat discursul lui Mark Pagel care argumentează pe această temă.

Ce facem cu cainii comunitari - partea a 2-a

2011-08-05T02:20:00.000-07:00

Clubul Studentilor Liberali a inițiat discuția cu privire la câinii comunitari în prima lună de activitate. Au fost organizate dezbateri în spațiul public, au avut loc discuții cu stakeholderii de pe zona locala si au fost identificate o serie de masuri pentru a fi luate. Aceste măsuri au fost compilate intr-un document care a fost înaintat către considerație consilierilor PNL Bistrița.
Pentru a enumera câteva dintre măsurile propuse:
- câinii care ajung la adăpost petrec aici 45 de zile înainte de a fi eutanasiați. În acest interval de timp se fac eforturi pentru căutarea unui stăpân prin intermediul unui site dedicat adopților acestor câini, prin târguri de adopție și prin posibilitatea dată oricărui cetățean de a procura în mod voluntar mâncare pentru acești câini.
- câinii care ajung la adăpost și suferă de turbare, de o boală aflată în fază terminală ori foarte bătrâni vor fi eutanasiați înainte de termenul de 45 de zile.
- puișorii vor avea un termen prelungit de păstrare la adăpost întrucât șansele de adopție pentru ei sunt mult mai ridicate.
- înființarea unui site dedicat adopției și prezentării acestor câini.
- înființarea unei linii telefonice speciale „Telefonul lui Cuțu” la care să se poată anunța prezența câinilor în oraș de către cetățeni.

Acest set de măsuri au fost trimise către departamentul juridic iar răspunsul a fost că din punct de vedere legal trebuie să așteptăm o lege mai favorabilă din partea Parlamentului întrucât în această formă măsurile ar fi ilegale.
Noi păstrăm dorința de a continua pe drumul pe care l-am deschis și să intervenim în momentul în care legea ne va permite.

Rolul și importanța educației pentru dezvoltarea României

2011-07-10T09:55:00.000-07:00

Așa cum se anunță încă din titlul articolului de față, doresc să accentuez încă o dată importanța pe care o poartă educația pentru societatea noastră.
Evenimentul recent privind rezultatele examenului de bacalaureat reprezintă încă un motiv pentru care am ales să scriu acest articol.
S-au spus multe și s-a comentat mult despre nevoia urgentă de reformă a sistemului de educație, de criza sistemului de educație, etc. Personal nu cred ca va trece mai mult de o lună până când subiectul va fi dat uitării ori până când președintele României va lansa o aberație care să dea pâine mass-mediei și „mass”-elor.
Nevoia de schimbare a sistemului de educație va reprezenta un subiect de „last week” iar carențele și deficiențele cu care se confruntă sistemul nostru de educație vor fi perpetuate până la următorul ministru ce va sta culcat pe o ureche (fie ea de stânga sau dreapta) și va fi trezit atunci când procentele de promovabilitate vor face iarăși rating.
Există 3 mari abordări atunci când apare o criză:
1.Cine-i vinovat?
2.Suntem în criză!
3.Care partid oprește reforma României?
Cel mai bine să le luăm pe rând:

1. Cine-i vinovat?
Este uimitor cât de des este adresată această întrebare și cât de puțină importanță poartă.Se petrec multe, multe ore în discuții în contradictoriu privind vinovatul, cel mai vinovat! Sunt elevii de vină, camerele ce nu au lăsat să copieze, domnul ministru?
Haideți să ne oprim un minut și să gândim. Ipotetic vorbind, stabilim că ministrul este de vină. Ce o să facem, - îl punem la închisoare, îi retragem mandatul, îl trimitem în izolare pe o insulă? Cu toții știm prea bine că nimic din asta nu se va întâmpla.
Dincolo de faptul că nimeni nu-și va admite vina, petrecem timp pe un subiect cu o ușoară nuanță de stupiditate. Întrebări mai utile situației sunt:
Care sunt factori ce au condus la aceste rezultate. Cum pot acești factori fi controlați și contracarați? Care sunt implicațile social-culturale și economice? ori Care este prospectul pentru viitor în urma acestor rezultate? Ce măsuri pe termen scurt, mediu și lung au fost luate pentru a preveni această situație și ce măsuri pe termen scurt, mediu și lung pot fi luate acum?

2. Suntem în criză!
Partea asta este de altfel cea mai distractivă. De 10 ani de când consum mass-media, suntem într-o permanentă criză. Criza petrolului, criza financiară, criza alimentelor, criză spirituală, criză morală, criză de sânge, criză de apă, etc. Termenul de „criză” nu mai definește ca fiind o situație excepțională ci desemnează „o situație curentă”. La fel de bine putem întâlni următorul dialog, perfect din punct de vedere gramatical:
- Ce faci?
-Mă uit într-o criză la un film.
Cum se face că noi mereu ne trezim „într-o criză”? Este la fel ca și cum în urma unui accident rutier are loc următorul raționament:
-Așa, deci, mașina mare vine pe contrasens, eu mă aflam pe curs de coliziune directă cu mașina mare, avem o serie de posibilități pentru a reduce impactul: frânam puternic, trăgeam tare stânga și evitam, trăgeam dreapta și ajungeam în șanț. Ok, nu am făcut nimic, am intrat direct, ambele mașini sunt praf, eu nu mai pot mișca. Iep, sunt într-o criză!
Populația a auzit atât de des acest termen încât s-a devalorizat. S-a mizat atât de mult pe memoria scurtă a populației și pe frica ei pentru a se purta irațional și pentru a putea fi controlată.

3. Care partid este de vină pentru lipsa de reformă din România?
Cel aflat la guvernare (nu mă refer la PDL!) cu ajutorul partidelor din opoziție. Mereu a fost la fel și mă aștept ca în continuare să se întâmple tot așa. Partidul de la guvernare alături de cele din opoziție au fost vinovate pentru blocajele din dezvoltarea României. Lupta strânsă din interiorul partidelor, luptele între ele au lăsat dezvoltarea României pe seama măsurilor de provizorat. Oridecâte ori s-a schimbat ministrul, s-a schimbat metoda de notare și evaluare, fiecare nou ministru a impus măsuri proprii fără a testa impactul prealabil pe piață, sistemul de învățământ este subfinanțat de anii de zile și nu prea par semne de schimbare. Excelența în școlă este măsurată în numărul de elevi la olimpiade și media notelor elevilor. - sunt aceștia cu adevărat indicatori pentru performanță?
Sistemul școalar nu reușește să transmită informația unui număr foarte mare de elevi în schimb reușește să dezvolte alte abilități adiacente: tupeu, agilitate în răspuns, negociere etc.
Pentru cei care cred că glumesc, ei bine, nu glumesc. Acest tip de abilități sunt cele care te poartă cu adevărat prin sistem și nicidecum repectul pentru profesori ori pentru învățătură.

Este nevoie de oameni inteligenți, educați și înțelepți pentru a crea o Românie modernă. Fără acest tip de oameni vom rămâne într-o permanentă „criză” (a se citi, situație curentă).

Ce facem cu câinii comunitari?

2011-04-23T11:33:00.000-07:00

Subiectul câinilor comunitari este unul foarte sensibil și atrage foarte multe pasiuni din partea celor situați pe ambele părți ale baricadei. Și totuși, ce facem cu câinii comunitari?

Recent echipa de proiecte a CSL Bistrița (Clubul Studenților Liberali) a votat inițierea unui demers cu privire la soluționarea problemei câinilor comunitari.

Zilele acestea în Parlament s-a discutat aprins cu privire la această problemă și la oportunitatea legalizării eutanasierii câinilor bolnavi, invalizi sau suferinzi într-o formă sau alta. De asemenea proiectul de lege lasă la latitudinea autorităților locale să decidă în ce formă trebuie să rezolve problema.
Argumentele pro-eutanasiere sunt că aceștia reprezintă o problemă pentru sănătatea publică, că sunt agresivi și insalubri iar varianta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic ar fi eutanasierea lor.
Argumentele contra ar fi că nu avem dreptul moral de a-i eutanasia și că soluții precum sterilizarea ar fi mult mai corecte. Totuți această chestiune nu poate fi rezolvată decât printr-un dialog constant iar soluțiile pe care le vom promova vor depinde în totalitate de părerile celor care se vor implica.

Tu ce părere ai? Eutanasiem sau nu? Lasă un comentariu și ajută la rezolvarea problemei. Fiecare părere va fi luată în seamă întrucât în acest moment problema este încă în dezbatere.

Demersul CSL Bistrița este etapizat după cum urmează:
- conferință pe tema câinilor comunitari - joi 5 mai 2011
- dezbatere publică în două locații importante din oraș 4 - 5 mai 2011
- documentare cu privire la practici și soluții întâlnite în spațiul european - 20 aprilie - 20 mai 2011
- deschiderea unui dialog cu administrația publică locală ( care la o primă scanare s-a dovedit foarte deschisă) la finele lunii mai
- formularea propunerilor CSL sub forma unui draft de proiect de Consiliu Local.

Hai s-o facem împreună!

Update - 04.mai.2011
Această actualizare vine să exprime părerile după prima zi de dezbateri publice. În urma experienței pe care am avut-o astăzi, am rămas plăcut impresionat de Bistrița și de bistrițeni. Cortul CSL-ului a fost amplasat în zona blocurilor Lamă, unde împreună cu colegii mei și câteva zeci de trecători am dezbătut pe tema câinilor comunitari.
Trebuie să mărturisesc că ne-am afișat acolo cu o anumită reticență dar așteptările noastre au fost mult întrecute. Cei aflați acolo au dovedit multă înțelepciune prin simplitatea și sinceritatea cu care au discutat cu privire la această problemă. A existat o unanimitate de păreri la întrebarea dacă câinii comunitari sunt o problemă și un pericol pentru oraș. S-a evidențiat faptul că pericolul este atât pentru oameni (prin posibilitatea ca aceștia să muște și în acest fel să transmită diferite boli) cât și pentru câinii domestici cu care dacă intră în contact le vor transmite atât boli cât și paraziți. Fecalele acestora ajungând pe măturile celor care asigură curățenia orașului vor ajunge mai apoi în aerul pe care noi îl respirăm. De asemenea s-au evidențiat aspecte privind mizeria, dezordinea și disconfortul pe care îl produc prin faptul că latră noaptea și caută în gunoaie.
La capitolul de posibile soluții, aici părerile sunt împărțite dar după cum spuneam dialogul a fost foarte civilizat și chiar dacă am întâlnit unele persoane mai pasionate decât celelalte totuși am reușit să rămânem în zona civilizată a dialogului.

De ce liberal?

2011-04-23T11:05:00.000-07:00

Cum se face că am aderat la o formațiune politică și cum de am ales Partidul Național Liberal? Munca pentru care am primit o oarecare recunoaștere publică a fost desfășurată în spațiul non-guvernamental, aici mi-am clădit caracterul, aici m-am dezvoltat la nivel personal și prin intermediul ONG-urilor am cunoscut un număr foarte mare de oameni de o calitate excepțională. Și atunci cum se face că am aderat la o formațiune politică?
Atunci când am făcut anunțul cum că voi candida pentru o funcție în cadrul unui partid politic, a fost suficient de vizibil că atitudinea multora vis-a-vis de mine s-a schimbat. Sentimentul avut a fost că dintr-o dată am contactat o boală incurabilă care îi face pe ceilalți să păstreze distanța față de mine. Feed-back-ul primit mă făcea să cred că Adrian Solcan nu mai este Adrian Solcan ci este un personaj afiliat unui grup de oameni de care este bine să te ferești. - aproape instantaneu am fost categorisit și privit nu în individualitate ci ca apartenență la un grup. - Trist!
Trist că oamenii nu reușesc să treacă peste anumite stereotipii și că apelează la etichete mai degrabă.

Am intrat într-un partid politic și îmi asum acest lucru. Despre mine trebuie să spun că am rămas același om voluntar pentru comunitate iar decizia de a intra în PNL a fost dată de colaborarea mea cu Comisia pentru Educație din cadrul proiectului ”10 pentru Bistrița”. Am intrat prin intermediul unui proiect și vreau să trăiesc în partid prin intermediul proiectelor. Visul meu ce a început în clasa a 7-a a fost să fac politică și politici pe termen lung iar asta nu dintr-un interes personal ci din dorința simplă de a face din România o țară puternică.

De moment am început din Bistrița de la organizația de studenți. Am învățat că trebuie să ai o viziune globală și să acționezi local, acolo unde te aflii. - despre politică încă știu puține, am multe de învățat, multe de observat, multe bucurii și multe dezamăgiri de trăit. Sper totuși să fiu înconjurat de oameni cu viziune și ca Dumnezeu să-mi fie alături în demersul pe care l-am început.

Un al doilea motiv pentru care am luat decizia de a mă alătura oamenilor politici a fost că dincolo de dorința sinceră de a dezvolta proiecte pentru comunitate care să aibă un impact cât mai mare atât pe termen lung și mediu, sunt anumite proiecte pe care pur și simplu nu le poți dezvolta din poziția de ONG. Sunt proiecte de nivel județean și național pe care nu le poți implementa decât printr-o organizație de nivel județean și național - ex: un partid politic.
Pentru cel puțin 3 dintre proiectele pe care le-am gândit, ai nevoie de un partid politic care să-ți stea în spate și să te asiste cu resursa umană și infrastructura de care dispune.
Pentru a fii și mai concret, caut 2 manageri de proiect care să ducă 2 proiecte pe care eu împreună cu CSL-ul avem intenția de a le implementa în perioada următoare. Întrucât resursa timp nu-mi permite, nu pot să mi le asum dar sunt dispus să transfer întregul draft de proiect către cineva care ar fi dispus să lucreze pentru comunitate.Primul dintre aceste 2 proiecte presupune munca cu copiii din clasele 2 -3 și pregătirea lor pentru situații de urgență iar al 2-lea presupune muncă de lobby pe lângă administrația publică locală și inițierea unui dialog deschis cu aceasta.
În finalul postării cer răbdare din partea tuturor, cer să fiu privit ca individ și urez sărbători călduroase!

Ne plac morții!

2011-01-18T06:28:00.000-08:00

32% din articolele dintr-un ziar local fac referire la acte de violență, acțiuni anti-sociale ori imorale.
20% din articolele dintr-un ziar național fac referire la acte de violență, acțiuni anti-sociale ori imorale.
un procent variabil între 20 % și 65 % dintre reportajele de știri (în funcție de postul de televiziune) fac referire la acte de violență, acțiuni anti-sociale ori imorale *

*sursa: studiu propriu

O doamnă în vârstă/un copil/un tânăr care a fost jefuită/ă/bătut/ă/violat/ă/incendiat/ă nu este o știre de interes național ori local!

Sunt perfect conștient că nu sunt nici primul și nici singurul ultragiat de fenomenul de morbiditate ce se întâlnește în mass media națională și locală dar ca orice om, ajungi la un punct în care simți că trebuie să vorbești despre lucrurile care te deranjează în speranța că vei aduna în jurul tău și pe alții ce simt la fel. - Ce se va întâmpla cu grupul nou constituit, nu m-am gândit dar asta nu mă oprește din scris :)

Nimic nou asupra faptului că primele pagini din ziarele scrise sunt ocupate de titluri șocante, că știrile nu sunt informative ci mai degrabă spectaculoase și că succesul la scară națională îți este dat de dimensiunea pieptului ori a pumnului iar numărul de clase absolvite este invers proporțional cu procentele de rating pe care le obții când intri în direct.
Nu-mi place Puya dar nu pot să nu-i dau dreptate în versurile pe care le cântă în piesa Change: ”nu-ti trebuie talent, iti trebuie o gura mare, toti sunteti oripilati dar stati, stati si va uitati! ..tot ce e normal, pentru ei e banal deci prost, n-o să apari pe post dacă nu esti gay sau lesbi n-are rost”

Ce ne face să fim un popor atât de macabru? De ce privim cu atâta încântare către toate aceste povești din care nu doar că nu învățăm nimic dar care ne și impregnează cu o stare de neliniște?

Hai să fim înțeleși, nemulțumirea mea nu se referă la oamenii din presă, întrucât cunosc un număr mare de oameni ce lucrează în publicații de pe zona locală și națională și știu că sunt oameni de calitate ( deși își au și ei partea lor în acest cerc vicios - iar argumentul cum că „păi dacă asta se cere” nu mă mulțumește cu nimic, asta este ca și cum un copil de un an îți cere în mod continuu zahăr. Orice părinte responsabil va doza cantitatea de zahăr pe care o dă copilului) problema mea este cu mine, cu noi toți care alegem să privim spre acest spectacol morbid și nu facem nimic!

După 20 de ani trăiți în România am descoperit că dacă vrei să fii apreciat pentru ce ai făcut, trebuie să mori..sau măcar să te rănești grav și să ai o experiență soră cu moartea. Nimeni nu l-a iubit pe Adrian Păunescu mai mult decât după ce a murit, poeziile lui nu au răsunat așa de puternic în urechile românilor până nu s-a bătut primul cui la sicriu. Paler a făcut cozi în librării îndată ce inima a încetat să-i bată iar în situația celor doi s-au aflat mulți alții.

Avem rege! Știe cineva unde se află regele Mihai în acest moment? ..ei, dar lăsați-l să moară și să vedeți cum îl vom plânge și regreta...Câți îl cunosc pe Neagu Djuvara s-au i-au citit cărțile?..he is still alive..just saying :)

Pentru a nu merge într-un registru prea îndepărtat cu povestea, mă întorc la o experiență personală. În data de 8 octombrie 2010 a avut loc o conferință de presă cu privire la proiectul internațional de educare a adultului și de învățare continuă, finanțat din fonduri europene care a avut ca vorbitori pe Gergo (coordonatorul echipei din Ungaria) pe Steve (coordonatorul echipei din Anglia) și pe Peter ( coordonatorul echipei din Germania).
Te-ai fi gândit că dat fiind că proiectul se adresează comunității bistrițene și își propune să creeze o hartă a locurilor cu importanță culturală, istorică, de petrecere a timpului liber și a locurilor unde se poate procura hrană sănătoasă, interesul presei are să fie mare.

Numărați pe degete au fost 4 reprezentanți din presă :(.

În data de 9 octombrie în comuna Livezile a avut loc un accident de mașină ce a fost impactată de tren și care ..culmea..avea ca pasageri pe Gergo, Steve și Peter. Vă puteți imagina că în mai puțin de câteva minute presa deja nu mai încăpea, fiecare încercând să obțină un loc cât mai bun pentru a filma/poza tragedia.

Mesajul clar transmis de către mass media și în definitiv de cititorii articolelor pentru cei 3 este că: „Vă preferăm răniți/morți decât pe picioarele voastre plictisindu-ne cu povești despre proiecte and shit”

Nu am să mai lungesc articolul în nici un fel. Ne place să vedem oameni răniți, imorali, violenți iar acest fapt este unul rău! Oricât s-ar nega, mass media îndeplinește și un rol de educare a populației. Se vorbește despre migrația creierelor? Atâta timp cât piticul/eleva/găina porno este mai prezentă pe canalele de difuzare în masă decât oameni ca Andrei Pleșu, Ion Caramitru, Dan Puric ori Cristian Tudor Popescu, ei bine este absolut natural să cauți să pleci în locuri unde vei fi apreciat. :(
Nu-mi place articolul de față și nici că l-am scris dar nu-mi place nici că trebuie să mă abțin să dau 1,5 lei pe un ziar pentru că știu că în acest fel încurajez răspândirea unui fenomen negativ.

Reprezentant în Camera Deputaților

2010-12-08T13:48:00.000-08:00

Întotdeauna mi-a plăcut să-mi împart momentele fericite din viață cu toți aceia care au răbdarea să-mi citească blogul. Acest moment din viață păstrează același tipar și ajunge să fie publicat pe blog.

Da, am fost admis să fac parte din proiectul „Parlamentul Tinerilor” și să fac timp de 3 zile munca unui deputat!
Asociația Pro Democrația, care derulează acest proiect, s-a ocupat de procesul de selecție a participanților iar eu am fost unul dintre aceia care în perioada 10 - 12 decembrie voi desfășura munca unui deputat. Înscrierea și selecția în cadrul acestui proiect se integrează în traiectoria pe care personal mi-am propus-o și anume de a crește pentru a deveni unul dintre oamenii care aduc plus valoare României.

Întrucât unul dintre partenerii acestui proiect este Camera Deputaților, cele 3 zile de dezbateri vor avea loc pe scaunele celor care modelează din punct de vedere legislativ cursul acestei tari.

Acest proiect este despre democrație, este despre munca desfășurată de una dintre instituțiile de vârf ale României și este despre noi cetățenii care avem posibilitatea de a deveni parte activă a procesului legislativ. Aștept cu nerăbdare cele 3 zile de proiect care conform programului trimis de organizatori se anunță a fi foarte plin dar care reprezintă un proces de formare și învățare extraordinar. Sunt conștient de faptul că democrația se construiește prin oameni iar așa cum spuneam în multe ocazii, „atunci când spun schimbare, spun în primul rând eu!”.

Mai multe informatii despre proiect se găsesc AICI pe site-ul oficial al proiectului.

Rezolvarea Alternativa a Disputelor

2010-04-30T10:43:00.000-07:00

Activitatea pe blogul personal a fost destul de redusa in ultimele cateva luni, dar nu si in viata personala. O data cu intoarcerea de la New York, mi-am reluat activitatea pe zona locala si am reinitiat unele colaborari mai vechi. A reprezentat de asemenea o perioada de invatare foarte intensa si de contacte foarte utile.
Am multe de spus, dar imi place sa pastrez toate lucrurile pentru timpul lor, totusi, am dorit sa scriu o postare scurta despre o activitate pe care am finalizat-o ieri, si este vorba despre, asa cum spune si titlul: Rezolvarea Alternativa a Disputelor.
In perioada 26-29 aprilie, eu alaturi de colegii de la Clubul LEO Bistrita am organizat un training ce a atras un numar de 22 de elevi din 10 licee din Bistrita.

Participantii si-au insusit in cele 4 zile de curs, elemente privind Comunicarea, Conflictul, Negocierea integrativa si Medierea. Avand in minte aceste concepte, ei devin o resursa pentru prietenii lor, pentru scoala lor si pentru comunitatea lor.
Am vazut in aceasta activitate una foarte utila datorita posibilitatilor transformatoare pe care le are pe termen lung. Mereu am spus ca educatia reprezinta singura metoda „anti-criza” eficienta pe termen lung!

Campanie de informare - UN Youth Delegate

2010-03-13T02:33:00.001-08:00

Luna martie a acestui an gazduieste un eveniment deosebit de important pentru Programul Delegat de Tineret si anume campania de informare.
Pentru anul acesta au fost programate 5 intalniri in tara dupa cum urmeaza:

BUCURESTI: miercuri, 17 martie a.c., ora 13.00
Centrul de Informare ONU pentru Romania, Bd. Primaverii nr. 48A, Sector 1
BUCURESTI: joi, 18 martie a.c., ora 18.00
Academia de Studii Economice Bucuresti, Sala 2013, Calea Dorobanţilor, nr. 15-17, Sector 1
CLUJ: luni, 22 martie a.c., ora 14
Colegiul National Emil Racovita, str. M. Kogalniceanu nr. 9-11, Sala Festiva
CLUJ: luni, 22 martie a.c., ora 16
Facultatea de Instalatii, Bd. 21 decembrie 1989, nr. 128-130, Amfiteatrul Mare
ORADEA: marti, 23 martie a.c., ora 13.00
Universitatea din Oradea, Aula Magna, Str. Universitatii nr. 1

Toti cei care vor sa intre in contact direct cu delegatii de tineret ai Romaniei, sunt invitati sa participe la intalnirile stabilite. Exista de asemenea o pagina de internet unde pot fi consultate mai multe informatii legate de acest program.
Pagina poate fi accesata AICI

Luptă împotriva sărăciei!

2009-11-20T10:56:00.001-08:00

În data de 16 noiembrie 2009, am avut privilegiul de a participa la premierea concurenților participanți în concursul de creație ce a avut tema: “Fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume. Tu ce schimbare vrei sa fii?”. Evenimentul a avut loc la reședința Ambasadorului Marii Britanii în România și s-a bucurat de prezența Excelenței Sale Domnul Robin Barnett.
Această întâlnire a fost organizată de FOND România (Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România) alături de partenerii săi Asociația Art Fusion, Institutul Roman pentru Acțiune, Instruire și Cercetare în Domeniul Păcii (PATRIR) și Organizația Femeilor Refugiate din România (OFRR) și face parte dintr-un proiect mai mare denumit: „Fii cetățean global! Ia atitudine împotriva sărăciei”.

În continuare aș dori să public integral una dintre creațiile câștigătoare în cadrul concursului la secțiunea „Eseu”.
Lucrarea aparține domnișoarei Lavinia Bonciu și sper că în continuare veți avea o lectură cel puțin la fel de plăcută pe cât am avut eu.

În legătură cu acest subiect al luptei împotriva sărăciei, am să revin cu postări deoarece există foarte multe lucruri care trebuie să fie abordate pe acest topic. Aștept de asemenea comentarii legate de lupta împotriva sărăciei din partea dumneavoastră...

“Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume”- Tu ce schimbare vrei sa fii?

”Un scriitor spunea odata ca arta a inceput atunci cand un primitiv, om al pietrei, urmarind sa vaneze o caprioara pentru a se hrani si, deci, a supravietui, s-a oprit in momentul de dinainte de atac, si a scrijelit pe o piatra imaginea speriata a caprioarei-FRICA.

Aceasta schimbare vreau sa o vad in lume. Aceasta schimbare vreau sa fiu.

Vreau sa ma opresc un moment din vartejul vietii si doar sa respir. Vreau sa privesc, sa simt, sa zambesc, sa iubesc, pur, sincer. Vreau sa ma pot rupe de indiferenta. Am facut-o de cateva ori. Stiu ca pot. Cu totii putem. Insa, in egala masura, toti fugim de suferinta. O traim pe a noastra pentru ca nu avem incotro dar fugim de suferintele altora. E greu sa vrei sa porti pe umeri poverile altora. Ne e frica sa ajutam pentru ca ne sperie ideea ca, in umanitatea noastra, ne putem simti solidari cu suferinta celui pe care il ajutam. Suntem egoisti. Intoarcem fata de la noroiul prin care calcam, in care ne aflam. Adevarul poate fi ignorat. Oamenii pot fi mintiti. Oamenii se pot minti atat de usor pe ei insisi.

Eu vreau sa fiu sincera cu mine. Vreau sa vad, sa stiu, vreau sa ajut, sa sufar cu cel ce sufera. Vreau ca toti sa fim sinceri cu noi.

Odata, la scoala, o profesoara ne-a vorbit despre parabola borcanului umplut cu pietre. Fascinant cum adevarurile mari se pot exprima in cuvinte simple. Viata noastra, borcanul, nu poate fi umplut complet cu pietre mari – evenimente imporante, si chiar daca incerci sa-l umpli cu pietricele ceva mai mici, tot raman goluri. Singurul lucru care poate umple etans borcanul este nisipul. Lucrurile marunte.

Iata cum, sa arunci o hartie la cosul de gunoi, sa oferi o haina cuiva care are nevoie de ea, sa te implici intr-o actiune de voluntariat pentru oameni care au nevoie de ajutorul tau, sa primesti un multumesc de la un om ostenit de suferinta si viata te poate face sa vezi un rasarit de soare mai curat a doua zi.

Vreau sa ne oprim in fata filmului care se deruleaza in fata ochilor nostri si care poarta numele de viata, sa privim, si sa nu ne vedem doar nevoile nostre. Vreau sa meditam o secunda, sa iesim din noi, daca e nevoie, si sa privim din alta persectiva. Sa luam in mana constiinta noastra si sa incepem sa creem in ea imaginea de dincolo de noi insine. Sa reincepem sa ne simtim parti ale aceluiasi intreg. Sa imortalizam acest sentiment in mentalitatea noastra, sa sadim florile, sa le udam, sa le privim cum cresc iar frumusetea lor sa ne faca fericiti. Iata ce sens putem da vietii, iata ce deznodamant putem da filmului in care suntem personaje pricipale!

Vreau sa ma opresc un moment, sa respir, sa privesc, sa iubesc si sa nu gandesc, doar sa simt. Stiu ca din acel moment nu voi mai fi doar eu ci vom fi noi.”

Lavinia Bonciu

Săptămâna solidarității și toleranței

2009-11-14T12:17:00.000-08:00

În perioada imediat următoare se va lansa la nivel de Bistrița un proiect care abordează topicuri precum solidaritate și toleranță. Inițiativa aparține Asociației ProAdo Bistrița și are ca parteneri Asociația Ascendent, Centru Comunitar pentru Tineret Bistrița, Centrul Antidrog Bistrița și Primăria Municipiului Bistrița.

Am găsit acest proiect a fi foarte interesant pentru că prin activitățile pe care le desfășoară atinge o problemă deosebit de importantă pentru România și anume toleranța.

Unul dintre lucrurile care te uimesc plăcut atunci când călătorești înafara României este deschiderea cu care te primesc/privesc oamenii și cât de bine te simți între ei. Am avut ocazia să-mi fac prieteni din multe colțuri ale lumii și asta se datorează unei educații a răbdării și toleranței avută de persoanele cu care am intrat în contact.

Ei bine dacă vorbim despre România, aici situația se schimbă. A fi diferit înseamnă exact asta: „că ești diferit” iar diferențele nu au rol de diversificare și îmbogățire a culturii ci de separare a oamenilor în categorii. Mai există un aspect interesant și anume că fiecare individ are o clasificare proprie a celorlalți și nu există unitate nici la acest nivel.

Manifestările stradale sunt privite cu reticență, ieșirea din tipare se caută a fi limitată iar creativitatea de cele mai multe ori nu este apreciată.
Toleranța se leagă de toate aceste subiecte iar faptul că nu reușim să trecem peste prejudecățile instaurate în mințile noastre ne închide într-un cocon din care în loc să ieșim fluturi, ne sufocăm.

A fi tolerant se reduce la a înțelege fraza simplă că „ceilalți sunt, pot fi, altfel decât ești, poți fi tu!”

A fi tolerant înseamnă a da o șansă celui de lângă tine și a căuta lucrurile care te leagă de el și nicidecum acele lucruri care te separă. A înceta tentativele de implementare a viziunii tale asupra celor din jurul tău iar dacă cineva nu se conformează cu ceea ce crezi tu, asta nu-l face mai rău ori mai puțin bine intenționat decât tine.

A fi tolerant cu ceilalți înseamnă educație și o vedere mai largă, generală, asupra cadrului în care-ți desfășori existența. - în acest sens recomand câteva resurse utile:

- Resursa 1 - Resurse 2 - Resursa 3 - Resurse 4 - Resursa 5 -

Toleranța, solidaritatea sunt teme importante pentru România pentru că acceptarea celor din jurul nostru cu diferențele lor de opinie, aspect, obiceiuri ne deschide ușa către comunicare și colaborarea.

Noi toți, împreună, suntem România!

Discursul Delegaților de Tineret - în română

2009-10-26T14:47:00.000-07:00

În continuare puteți citi discursul Delegațiilor de Tineret ai României, Adrian Solcan și Bianca Sârbu, susținut în ședința de lucru a Comisiei a III-a, din cadrul ONU.

Discursul a fost tradus din engleză în română din dorința de a-l face cât mai accesibil unui număr cât mai mare de tineri din România. Anumite fraze au întâmpinat dificultate la traducere datorită termenilor care nu-și găsesc corespondent direct în limba română. Mai jos (cu 2 postări)puteți găsi discursul în limba în care a fost conceput.

Vă doresc lectură plăcută,

Domnule Preşedinte, Onorabili Delegaţi,

Avem onoarea de a ne adresa astăzi în calitate de Delegaţi de Tineret ai României la cea de a 64-a Adunare Generală ONU. Aceasta este a 4 oară când România trimite Delegaţi de Tineret la Naţiunile Unite și dorim să mulțumim Guvernului nostru pentru dedicarea de care a dat dovadă pentru ca tinerii să participe în procesul decizional. În acest spirit, chemăm ca toate Guvernele lumii să integreze Delegați de Tineret în delegațiile naţionale pentru ca aceștia să participe la Adunarea Generală și la Consiliul Economic și Social și la alte întâlniri subsidiare. De asemenea dorim să mulțumim organizațiilor române de tineret și structurilor ONU pentru deschiderea de care au dat dovadă în vederea participării noastre.

Prin implicarea tinerilor în procesul decizional se crește exponențial posibilitatea de implementare a politicilor de tineret. Prin delegarea responsabilității în mâinile noastre, noi devenim capacitați și motivați să promovăm activ schimbările pozitive din societatea noastră. De asemenea ne ajută să ne conștientizăm rolul și să luăm decizii pentru comunitate și pentru noi dintr-un punct de vedere bine informat. Implicarea eliberează și ne tranformă într-un individ creativ, dinamic, independent și într-un cetățean responsabil într-o societate globală.

O construcție care are la bază o viziune, conduce la o construcție trainică iar aceasta cheamă la stabilirea unor pași clari de acțiune și încredere că acțiunile noastre au un impact pozitiv asupra celor pe care îi reprezentăm. Suntem conșienți că o astfel de înterprindere pe termen mediu și lung necesită multă planificare, mult efort și resurse variate. Se știe foarte bine că tinerii sunt cea mai importantă resursă a lumii, așadar capacitarea noastră devine imperativ.

Privind în România, putem observa că suntem privilegiați cu un sistem educațional eficient bazat pe valori universale dar observăm cum educația devine din ce în ce mai scumpă și în consecință mai puțin disponibilă pentru mulți copii și tineri, aceasta afectând progresul societăților noastre.

În primul rând, am dori să recunoaștem eforturile considerabile făcute de comunitatea internațională în atingerea „Scopului Mileniului” referitor la educație de bază accesibilă tuturor. Lansarea în anul 2008 a programului ”Education for All- Clasa anului 2015” poate fi considerat a fi un etalon în efortul împotriva analfabetismului. Există o legătură directă între accesul la educație a tinerilor și condițile socio-economice. În conjunctura economică actuală cei care rămân fără educație de bază a crescut considerabil. Așadar venim să pledăm pentru educație de bază accesibilă tuturor și facem un apel pentru continuarea eforturilor în acest sens.

În al doilea rând dorim să subliniem faptul că investiția în educația este răspunsul pentru combaterea sărăciei, inegalității de gen, problemelor de sănătate și a lipsei posibilităților de angajare și să reafirmăm importanța corelării sistemelor educaționale cu piața forței de muncă. Educația formală rămâne să fie pilonul principal dar deschiderea sistemului educațional către valoarea adăugată dată de educația non-formală ar trebui luată în considerare.

Domnule Președinte, Distinși Delegați,

Despre tineri în timpul crizei economice. În prezent, întreaga lume trece printr-o perioadă de criză financiară acută. Este un adevăr universal recunoscut că în timpul crizelor financiare, grupurile vulnerabile au cel mai mult de suferit. În calitatea noastră de Delegați de Tineret, atenția noastră este reținută asupra tinerilor, care sunt unul dintre grupurile cele mai afectate la nivel mondial. Conform statisticilor Organizației Internaționale a Muncii, un număr de 59 de milioane de oameni au rămas fără locuri de muncă de la începutul declinului financiar dintre care 40% sunt tineri. Statisticile de asemenea indică că deși ne aflăm la jumătatea timpului acordat pentru atingerea Scopurilor Mileniului, aproximativ 55-90 de milione de oameni (aproximativ 45% dintre ei, sunt tineri) au căzut în sărăcie extremă în anul 2009. Sărăcia este inamicul numărul 1 în dezvoltarea tinerilor și în dezvoltarea societăților noastre.

Despre lipsa locurilor de muncă în România. La noi în țară a existat un trend similar iar în primele luni ale anului 2009, aproximativ 20% dintre șomeri au fost tineri, care marchează o creștere de 1.4% față de aceeași perioadă în anul 2008. Totuși, conform statisticilor Băncii Mondiale, procentajul tinerilor care trăiau sub linia sărăciei în România în 2008 va crește de la 7.8% la 10.4% până la finalul anului 2009. Aceste date sunt întradevăr îngrijorătoare dar autoritățile române au făcut demersuri pentru câteva proiecte legislative și strategii de implementare care vor asigura tinerilor posibilitatea de a găsi o muncă decentă și productivă.

Lipsa posibilităților de angajare creează un efect de domino pentru că aduce cu ea sărăcie care la rândul ei împiedică accesul la educație, la servicii de sănătate etc. care afectează calitatea vieții.

În condițiile crizei economice, guvernele au înțeles rolul mare pe care-l joacă în oferirea de mijloacelor necesare pentru o tranziției de succes a tinerilor de la copil la adult și mai specific, au căutat modalități de angajare a tinerilor. Privind către Decent Work Agenda și către angajamentele luate în anul 2008 prin Declarația pentru Justiție Socială și Globalizare Egală și Pactul Mondial al Muncii, se arată eforturile și dedicarea de care Organizația Mondială a Muncii dă dovadă în depășirea crizei, a inegalității de șanse și a creșterii numărului de șomeri. Din păcate, așa cum arătau statisticile mai devreme, există o corelare foarte slabă între angajamentele luate și măsurile aplicate (sau efectele acestor acțiuni) ceea ce ne duce cu gândul la un proverb latin vechi care spune că nu doar „verba volant” dar și „scripta volant”, care tradus înseamnă că nu doar cuvintele spuse dar și cele scrise se volatilizează.

Despre participarea tinerilor. Pentru ca să avem o mai bună corelare între acțiune și efecte, facem un apel către toate guvernele lumii și către societatea civilă din toată lumea să înceapă să ia acțiune și să considere prezenta criză economică ca o oportunitate pentru o puternică creștere economică prin aplicarea de mecanisme eficiente și inovative și totodată să creeze tinerilor pârghii pentru ca ei să participe în procesul decizional.

Așadar recomandarea noastră are trei arii principale de acțiune:

În primul rând dorim să abordăm una dintre principalele cauze ale lipsei de integrare a tinerilor pe piața muncii. Așadar, a venit timpul pentru curicula școlară să fie revizuită la nivel global și să devină mai comprehensibilă ținând cont atât de specificul pieței muncii cât și a componenetelor de dezvoltare socială sustenabilă. În măsura în care este posibil, standardele internaționale de educație trebuie implementate în diferitele regiuni și țări. În acest fel – tinerii reușind să-și completeze studiile vor avea capacitatea să acceseze piața muncii atât la nivelul țărilor lor cât și la nivel internațional.

În al doilea rând, nu doar dorințele angajatorilor trebuie luate în seamă dar și a celor posibili angajați, în cazul de față, a tinerilor. Tinerii trebuie să fie incluși în procesul decizional la toate nivelurile și în special acolo unde se stabilește cadrul legal privitor la piața muncii. Aceasta ar fi o abordare corectă față de tineri, care în acest fel ar putea face lobby în interes propriu. Participarea de asemenea poate fi atinsă prin intermediul tehnologiilor informaționale și de comunicare care în acest context devin instrumente concrete pentru capacitarea tinerilor și pentru implicarea lor în procesul legislativ.

În al treilea rând, mai mult focus ar trebui pus pe inițiativele tinerilor în ce privește domeniul antreprenorial. Creativitatea și inovația sunt atribute ale tinerilor, așadar prin punerea la dispoziția tinerilor a resurselor necesare (via schemelor de finanțare, a pachetelor de stimulare microeconomică sau a altor programe multidimensionale de auto-angajare) ar aduce tinerii pe piața muncii și ar pune creativitatea și inovația în slujba comunității lor.

Domnule Președinte,

Noi credem cu putere că „facta manent”- faptele rămân! În timp ce cuvintele spuse cât și cele scrise pălesc la scara istoriei, faptele (traduse în acțiuni concrete) rezistă timpului prin contribuția lor la o economie sigură, sustenabilă și la constituirea unei societăți civile foarte bine dezvoltate.

Cuvântul de final al discursului nostru este „acțiune”: haideți să luăm acțiune împreună, haideți să trecem peste înțelegeri formale și convenții și să urgentăm implementarea angajamentelor luate până în acest punct în domeniul integrării tinerilor pe piața muncii și mai departe.

Vă mulțumim pentru că am putut vorbi astăzi aici și că am avut ocazia să ne împărtășim punctele noastre de vedere cu dumneavoastră.

Discursul Delegaților de Tineret - video

2009-10-26T14:39:00.001-07:00

În continuare puteți vedea discursul video, fie direct pe blog, fie pe pagina mea de YouTube. Dacă o să dați clic pe legătura externă o să găsiți mai multe filmulețe interesante din timpul plecării la New York. De asemenea puteți Subscrie paginii mele de YouTube și o să fiți informați despre apariția oricărui video pe care îl postez.

Pentru a face legătura externă cu YouTube clic AICI

Discursul Delegaților de Tineret

2009-10-26T13:28:00.000-07:00

În continuare puteți citi discursul Delegațiilor de Tineret ai României la Națiunile Unite , Adrian Solcan și Bianca Sârbu. Discursul este în limba engleză dar am ținut să-l postez în limba în care a fost conceput pentru că foarte multe nuanțe se pierd la traducere iar acei cărora le place să citească au să observe anumite diferențe.

Lectură plăcută,

Mr. Chairperson, Honorable Delegates,

We have the honor of addressing you today as Romania’s Youth delegates to the 64^th UN General Assembly. It is the fourth time Romania has youth delegates at the United Nations, and we commend our Government for its commitment to youth participation in decision-making. In this sense, we call upon all Governments to include youth delegates in their national delegations to the UN during relevant discussions in the General Assembly and in the Economic and Social Council and its functional bodies. We also wish to thank the Romanian youth organizations and the UN bodies for their openness to our participation in the New York working sessions.

Involving youth in decision-making process is boosting the implementation of youth policies. By delegating increased responsibility in our hands we become empowered and motivated to actively promote positive changes in our societies. It also leads us to recognize our role and position and make decisions for ourselves and our communities from a well-informed standpoint. Involvement sets free and turns one into an independent, dynamic and creative individual and, nonetheless, a responsible citizen in a global society.

Building with vision leads to sustainability. And this calls for clear steps and confidence that our actions have a positive impact on those we represent. We are aware of the fact that such an enterprise, in the medium to long run, requires a lot of planning, effort and various resources. It is but a fact that young people are among the most important resources of the world. Therefore, our empowerment is imperative!

Looking back to Romania, we realize that we are privileged with an efficient educational system based on universal values. Nowadays education is becoming increasingly expensive and consequently less affordable for many children and youth, thus affecting the progress of our societies.

First of all, we would like to recognize the steps made by the international community in achieving the MDG on universal basic education. The 2008 launch of ”Education for All – Class of 2015” can be considered a benchmark for the struggle against illiteracy. There is a direct link between the socioeconomic conditions and the access to education for young people. In the current economic junction there is an increase in the number of those lacking the access to basic education. Therefore, we came here to plead for basic affordable universal education and try to make a call to continue your efforts in this regard.

Secondly, we would like to underscore that investment in education is the answer to combating poverty, gender-inequality, health issues and unemployment and to reaffirm the importance of linking education with employment. Formal education should remain a core factor in the development of any young individual and opening the education system to the added value of non-formal education should be further explored.

Mr. Chairperson, Distinguished Delegates,

On youth in economic crisis. The world has been currently experiencing an acute financial and economic crisis. It is a truism to state that in a crisis context, vulnerable groups suffer most. As Romania’s youth delegates at the UN, our attention stays with youth as one of the most vulnerable groups worldwide. According to the International Labor Organization, a total of 59 million people have joined the ranks of the unemployed since the beginning of the financial meltdown in 2007, out of whom over 40% are young. Statistics also indicate that despite passing the mid-way point for reaching the Millennium Development Goals, an estimated 55 to 90 million more people (approx. 45% of them – young people) were forced into extreme poverty in 2009, a forecast calculated before the current economic crisis took hold. Poverty is the number one enemy of youth and more generally, the number one enemy of a fair society.

On youth unemployment in Romania. In our home country, Romania, the trend has followed less of a steeper curve: in the first months of 2009, around 20% of the total unemployed were young people, which marked an increase by 1.4 percentual points in comparison to 2008. Still, according to World Bank statistics, the percentage of young people living under the poverty line in Romania is expected to rise from 7.8% in 2008 to 10.7% by the end of 2009. These data are indeed worrisome. Nevertheless, Romanian national authorities have embarked on several legislative projects to develop and implement strategies that provide young people with real chances to find decent and productive work.

The lack of employment opportunities creates a downward spiral in the sense that unemployment brings about poverty, which is likely to limit the access to education, basic health services, and other components pertaining to well-being.

In light of the financial and economic meltdown, governments seem to have recognized their increased role in providing young people with means and ways to overcome the transition phase from childhood to adulthood and more specifically, have looked into modalities of providing them with employment opportunities. Drawing on the Decent Work Agenda and the commitments made in the 2008 Declaration on Social Justice for a Fair Globalization, the Global Jobs Pact marks the willingness of ILO and its constituents to prioritize crisis response and consequently, face the increase in unemployment, deepening poverty and inequality. However, as shown by the statistics before, there is unfortunately little convergence between commitments and real actions (or at least, their effects), what makes us think of an old Latin saying that not just “verba volant”, but also “scripta volant” (that is, not just spoken words but also written ones may vanish).

On youth participation. For concrete effects to be apparent, we call upon governments and civil society worldwide to start taking action and view the current financial and economic crisis as an opportunity to boost the economy via effective and innovative mechanisms, and furthermore create incentives for youth participation in the decision-making process.

Therefore, we envisage at least three main directions of action.

Firstly, we need to address one of the main causes of youth unemployment. Therefore, it is high time for the educational curricula to be revised worldwide, and made more comprehensive while minding both the specificities of the labor market and the components of social and sustainable development. To the extent possible, international education standards should be made consistent across countries and regions. This way – upon completion of their studies, youth would stand good chances to access the labor opportunities not only in their home countries, but also in the international market.

Secondly, not just the employers’ wishes should be taken into account, but also those of the potential employees – in this case, of young people. Young people need to be included in the decision-making process at all levels where the legislative setting for the labor market is shaped. This would be a fair approach to youth as we could promote and lobby in our own interest. Participation can be achieved – among others – via information and communication technologies as concrete tools to empower youth’s voice and make it heard in the legislative process.

Thirdly, more focus should be placed on youth initiatives in the financial and entrepreneurial fields. Creativity and innovation are generally said to be attributes of youth’s age. Therefore, making basic resources available to young people (e.g. via grant schemes, microeconomic stimulus packages or other systematic, multidimensional self-employment programmes) would bring youth into the labor market and elicit their creativity and innovation potential to the benefit of all.

Mr. Chairperson,

Our strong belief is that “facta manent” - facts remain! While both spoken and written words might fade away, facts (as in: concrete actions) last over time through their contribution to secure sustainable economies and well-developed civil societies.

The bottom-line of our speech here today is action: let’s take action together, let’s try to go beyond formal agreements and covenants, and urge the implementation of the commitments made heretofore in the field of youth employment and beyond!

Thank you for having us here today and allowing us to share our views with you!

Delegația de Tineret a României a revenit în țară

2009-10-20T00:22:00.000-07:00

După 2 săptămâni intense la New York, delegații de tineret ai României, Adrian Solcan și Bianca Sârbu au revenit în țară.

În timpul celor 2 săptămâni petrecute la sediul central ONU, activitatea celor doi s-a concentrat pe topicurile legate de tineri și pe problemele acestora. Programul zilnic a inclus un număr mare de activități dintre care merită menționate negocierile pe rezoluții, ședințele de coordonare, working-breakfast-uri și side-eventuri.

Anul acesta a avut o semnificație specială pentru toți delegații de tineret veniți la cea de a 64-a Adunare Generală ONU deoarece s-a formulat și negociat rezoluția pe tineret prin care se fixează cadrul internațional de lucru cu tinerii. Delegația României a avut o contribuție semnificativă prin accentuarea componentei de educație ca principal instrument de capacitare a tinerilor.

Un alt moment special a fost reprezentat de discursul Delegațiilor de Tineret ai României în cadrul Comisiei a III-a prin care a fost expus punctul de vedere al tinerilor români către Statele Membre ONU. La fel de însemnată a fost și întâlnirea cu Secretarul General ONU - Ban-Ki-Moon care și-a arătat disponibilitatea de a ține un discurs și de a lua parte la o poză de grup alături de tinerii delegați.

De menționat este și organizarea în colaborare cu delegația Slovaciei a unui side-event găzduit de Misiunea Permanentă a României la New York care a avut ca temă „Integrarea tinerilor pe piața muncii”, întâlnire care s-a bucurat de prezența Doamnei Ambasador Simona Miculescu și a Doamnei Elena Gastaldo, expert din cadrul Organizației Mondiale a Muncii.

Următoarea perioadă va însemna multă muncă pentru stabilirea unui număr cât mai mare de contacte cu tinerii din România și pentru formularea unui punct de vedere care să fie transmis în luna februarie, când delegația de tineret va avea o a 2-a plecare la sediul central ONU. Plecarea din luna februarie are ca scop participarea și implicarea tinerilor în problemele Comisiei pentru Dezvoltare Socială.

De la o criză la alta

2009-10-15T07:00:00.000-07:00

Nu-mi stă în fire să fac comentarii pe teme politice. Prefer să nu fiu foarte asertiv atunci când vine vorba de oamenii din politică ori acțiunile lor. Această atitudine este motivată de faptul că am învățat în timp că în spatele fiecărei acțiuni stau o serie de factori externi de care este imposibil să fii informat.

Astăzi am să fac o excepție de la această regulă auto impusă și doresc să vorbesc despre recenta cădere a Guvernului Boc. Perspectiva pe care am să o aduc în atenție este a celui aflat în afara țării și care are acces la publicațiile din media internațională.

Cum se face că în timp ce misiunile diplomatice ale României fac eforturi înspre creșterea vizibilității României și caută să scoată în evidență toate acele lucruri bune pe care le avem de oferit, cei aflați la conducerea țării dau peste cap toată această muncă prin crearea de știri la nivel internațional care au impact negativ.

Un lucru care m-a frapat seara trecut, aflându-mă într-un magazin oarecare în New York, cineva observând insigna mea cu România a intrat în dialog despre problemele pe care le are România și despre Ceaușescu și despre ce se întâmplă la noi în țară.

Cum se face că nimeni nu m-a oprit să mă întrebe despre toate lucrurile frumoase pe care la are România, despre mănăstirile din Moldova, despre obiceiurile din Ardeal, despre bucătăria din Oltenia, despre oamenii care au adus valoare adăugată culturii internaționale prin acțiunile lor, dar totuși sunt oprit să fiu întrebat despre Guvernul Boc..

Această postare vine în urma unei frustrări acumulate în ultimele 2 săptămâni cât m-am aflat la New York, și a unei dezamăgiri față de deciziile luate de guvernanții noștri, președintele nostru, actorii principali de pe zona politică.

Nu vreau să fiu dintre cei care spun că „dacă eram eu acolo..”, pentru că nu văd utilitate într-o astfel de abordare și știu că eu în calitate de cetățean român trebuie să continui să fiu responsabil pentru acțiunile mele, să lucrez pentru a aduce valoare adăugată comunității mele și să merg la vot. În acest sens susțin 2 campanii lansate la nivel național:

Rezoluția pe tineret

2009-10-08T09:06:00.000-07:00

Bună dimineața, deși în România în acest moment este ora 19:07, pentru mine doar astăzi începe ziua. În acest moment mă aflu la masa de negocieri alături de ceilalți delegați în vederea stabilirii ultimelor puncte în legătură cu Rezoluția pe Tineret.

Există foarte multe propuneri, unele dintre ele contradictorii dar cu fiecare nouă luare de poziție a delegațiilor se adaugă valoare rezoluției și se adaptează în așa fel în cât să fie cât mai cuprinzătoare.
Am așteptări mari de la rezoluția din acest an și sper ca în cel mai scurt timp, după ce se va convine asupra unei forme finale, să pot să o traduc și să o fac disponibilă tinerilor din România.

Ieri a fost ziua în care am făcut poză cu Secretarul General al Națiunilor Unite, practic cu omul cu ce mai înaltă funcție de reprezentare din lume. De asemenea am avut ocazia să ascult discursul pregătit de Ban Ki Moon pentru noi, delegații de tineret și contrar așteptărilor am petrec 7 minute în prezența unui om care m-a inspirat. Mărturisesc că am nu mă așteptam ca cineva într-o funcție așa de înaltă precum Ban Ki Moon să fie atât de bine ancorat în problemele tinerilor și să știe să exprime gânduri atât de profunde. Toți delegații de tineret au rămas impresionați de discursul Secretarului General și toți ne-am schimbat perspectiva despre ceea ce înseamnă ONU.

În legătură cu discursul Delegaților de Tineret ai României, ei bine, sper să am mai mult timp astăzi pentru a definitiva traducerea și să îl pot publica cel târziu mâine.

Pentru moment mă întorc la ședința de lucru pe Rezoluție..

Update

2009-10-06T15:19:00.001-07:00

Există foarte multe lucruri despre care aș dori să vorbesc, mai ales că nu am mai fost activ pe blog de câteva zile.

Începând de sâmbătă seara, eu împreună cu Bianca am ajuns la sediul Misiunii Permanente a României la New York unde suntem cazați. Astăzi a fost prima zi în care am mers la sediul Națiunilor Unite și tot astăzi am primit și cardurile de acces la sesiunile de lucru ONU.

Un lucru care merită amintit și pentru care doresc să mulțumesc autorităților române este tipul cardului de acces pe care l-am primit. Se pare că autoritățile române au decis să ne acorde un card „roșu” care se traduce printr-un nivel de acces foarte ridicat la sesiunile de lucru ONU.

Un al doilea lucru despre care am dorit mult să vorbesc și pentru care mă gândeam să creez o postare separată, este despre oamenii cu care am interacționat în ultimele câteva zile.
În momentul în care am depus dosarul de aplicație pentru UN Youth Delegate am avut așteptări destul de mari despre colectivul de oameni alături de care îmi voi desfășura activitatea dar ultimele zile mi-au depășit orice așteptări. Am avut ocazia să stau alături de oameni extraordinari, cu un nivel mare de experiență care m-au inspirat și care m-au motivat să continui mandatul de Delegat de Tineret.

Pentru mine a fost foarte interesant să descopăr un fel nou de oameni, oameni care lucrează în diplomație și care totuși sunt ancorați la maxim în probleme României. Ei sunt partea mai puțin mediatizată și cunoscută a corpului executiv român dar care zilnic muncesc pentru ca noi să avem un nivel bun de reprezentare la nivel internațional.

În altă ordine de idei, astăzi a fost ziua în care delegații tineri ai României au ținut discursul în Adunarea ONU. Discursul va fi publicat atât în engleză cât și în română și sper să fie citit de câți mai mulți tineri. Probleme pe care le-am abordat au fost legate de Educație pentru sustenabilitate și de integrarea tinerilor pe piața forței de muncă. Pe măsură ce vom face rost și de filmarea discursului, îl vom publica pe YouTube.

Acestea au fost principalele teme despre care am dorit să vorbesc astăzi, în continuare am să vă țin la curent cu tot ce se întâmplă.
Astăzi am avut întâlnirea cu ceilalți delegați de tineret, mâine vom discuta input-ul României pe rezoluția pentru tineri, de asemenea va avea loc întâlnirea cu Secretarul General al Națiunilor Unite, urmează negocierile pentru rezoluție, side-eventuri și multe altele.

2 zile

2009-10-01T23:49:00.000-07:00

După cum am început în urmă cu 6 zile, am postat periodic un articol despre ce s-a mai întâmplat în legătură cu mandatul de Delegat de Tineret al României la Națiunile Unite.

Din acest moment, după cum anunță și titlul au rămas 2 zile până voi pleca la sediul Națiunilor Unite. Diferența dintre postarea veche și aceasta este că între timp am definitivat draftul de discurs, care va fi susținut în Adunarea Generală și mi-am îmbogățit bagajul de cunoștințe prin lectura diferitelor documente pe teme în legătură cu munca pe care o voi depune acolo. Așa cum am menționat și cu alte ocazii, mă voi preocupa de partea de Dezvoltare Sustenabilă prin/și Educație.

Pentru mine sistemul educațional românesc completat cu activitățile de voluntariat mi-au servit foarte bine în procesul de dezvoltare personală. În cei 12 ani de școală am trecut prin mâna a mai mult de 100 de persoane expertizate pe câte un domeniu și mi-au fost puse la dispoziție o serie de facilități care mi-au permis să mă formez ca și cetățean.

Un lucru pe care vreau să insist și pe care l-am realizat și eu în anii mei de școală. Este important atât pentru părinți cât și pentru elevi să înțeleagă că s-a trecut de la perioada în care mergi la școală și primești totul servit pe tavă. Efortul de învățare cade pe elev, pe individ și fiecare este responsabil de bagajul de cunoștințe cu care iese din școală.

De foarte multe ori am auzit comentarii din partea colegilor de generație că ceea ce se învață în școală nu își găsește aplicabilitate în viața reală. Afirmație cu care sunt de acord. Nimic din ce înveți în școală nu va avea aplicabilitate atâta timp cât nu te implici în activități în afara școlii, atâta timp cât te închizi între pereții albi ai clasei. Involvement sets free! este sloganul Consiliului Tineretului din România și poartă un bagaj mare de adevăr. Prin implicare ajungi să înțelegi, să te dezvolți și să crești.

Încurajez pe toți tinerii care doresc să construiască și să aducă valoare adăugată atât lor cât și comunității lor, să se implice în activități de voluntariat, să caute să fie cât mai dinamici cu privire la procesul de învățare și să caute să îmbine educația formală cu partea de educație non-formală.

4 zile

2009-09-27T17:25:00.000-07:00

Mai sunt patru zile pana la prima plecare la New York. Pe măsură ce fac numărătoarea inversă, tot mai mult îmi doresc să ajung la momentul în care nu o să mai am de numărat. Ultimele pregătiri sunt pe rol și încep să mă simt tot mai sigur pe mine, cu fiecare zi care trece.

Pe măsură ce citesc diferite documente, pe măsură ce descopăr anumite lucruri, încep să simt o „febră” care mă face să citesc și să caut și mai mult. Aceste ultime zile de dinaintea plecării m-au definit ca Delegat de Tineret. Doar pe măsură ce lucrurile se aglomerează și se complică, încep să-mi intru cu adevărat în rol.

Părerea mea este că frumusețea mandatului de Delegat de Tineret la Națiunile Unite nu constă în faptul că pleci la New York ci exact această așteptare de dinainte plecării care te face să descoperi atât de multe lucruri despre tine și despre alții, este cea care contează. Încă din momentul în care am aplicat în program am abordat plecarea pe care urmează să o întreprind, ca un eveniment punctual și nu am făcut din acesta un scop.

Intenționez să-mi construiesc mandatul în țară, alături de tinerii din România și să fiu cât mai puternic ancorat în realitatea românească. Cred în capacitatea României de a se afirma economic-social-cultural și asta mă motivează să continui.

Cât timp am să mă aflu în America am să caut să actualizez blogul cât de des posibil. Am să împărtășesc păreri despre ce se întâmplă acolo.

O zi bună,

6 zile

2009-09-26T13:19:00.000-07:00

Au rămas 6 zile până la prima plecare a Delegațiilor de Tineret, la sediul Națiunilor Unite. În aceste câteva zile care au mai rămas, încep să realizez, să conștientizez cadrul global în care îmi voi desfășura activitatea. Încep să-mi fac o părere despre ceilalți delegați de tineret, încerc să-i observ și să mă plasez în raport cu ei.

În zilele pe care o să le petrec la New York voi avea un număr mare de întâlniri atât formale cât și informale în care voi avea ocazia să vorbesc și interacționez mai mult cu ei. Fiecare dintre ei, vine cu o agendă, cu un bagaj de cunoștințe și cu obiective pe care trebuie să le atingă.

Prioritar Delegațiilor de Tineret din partea României sunt temele Educației pentru Dezvoltare Sustenabilă și Integrarea Tinerilor pe piața forței de muncă. Aceste priorități vor fi susținute atât prin discursul în cadrul Adunării Generale cât și în cadrul evenimentelor organizate de membrii delegațiilor de tineret.

Aștept comentarii cu privire la alte teme pe care ar trebui să le abordez/susțin în cadrul Adunării Generale.

Noi toți, împreună, suntem România!

8 zile

2009-09-23T23:49:00.000-07:00

Au mai rămas 8 zile până la plecarea la sediul central al Națiunilor Unite. În această perioadă căsuța de e-mail se umple de 2 ori pe zi, evenimentele se adună unele în jurul altora iar timpul..nu mai are răbdare.

Pot să spun că dacă până în acest moment nu am avut nici o temere, din acest punct înainte încep să simt cum se acumulează emoții.

Ultimele zile,înainte de plecarea la Adunarea Generală sunt dedicate lecturării de documente și pregătire pentru întâlnirea cu ceilalți delegați de tineret.

Misiunea Permanentă a României la Națiunile Unite va găzdui un side-event care abordează problema lipsei de integrare a tinerilor pe piața forței de muncă. Din punct de vedere statistic nivelul de șomaj în rândul tinerilor este de 2-3 ori mai mare decât în rândul populației generale. Neintegrarea tinerilor pe piața forței de muncă duce la un sentiment al stimei de sine redus, posibilitatea de intrare pe piața informală de muncă, ori muncă la negru care nu le asigură condiții decente de muncă.
De asemenea îi poate orienta înspre activități delicvente.

Din punct de vedere al integrării pe piața forței de muncă tinerii sunt un grup sensibil.

Acest tip de postare îl voi folosi mai des începând din acest moment și va fi folosit pentru a exprima păreri și opinii cu privire la evenimentele la care iau parte.

O zi bună,
Adi

România pe bune

2009-09-12T13:39:00.000-07:00

După ce am terminat de citit Diagnoza Tineret realizată în anul 2008 am tras câteva concluzii triste cu privire la starea tinerilor din România.
80% din tineri își dedică timpul liber pentru vizionarea programelor TV.
90% din ei nu cunosc nici o organizație, asociație care să aibă acțiune locală,
peste 92% nu au participat niciodată la o acțiune de voluntariat și peste
97% nu fac parte din nici o organizație.

Interesul tinerilor cu privire la politicile publice ce îi privesc direct se ridică la o medie de 12%.

Datele statistice afișate mai sus nu fac altceva decât să evidențieze o atitudine anti-civică de pasivitate în rândul celor care ar trebui să fie avangarda, motorul schimbărilor pozitive din România.

Nu-mi place să aduc critici și să fiu din categoria acelor oameni din mass-media ori spațiul public care înarmați cu o atitudine arogantă declară că „ei nu participă la vot, că pentru ei țara asta este de nimic (și alte expresii) etc”. O astfel de atitudine nu este deloc funcțională și nu o susțin. Din punctul meu de vedere „oamenii care nu se implică, nu contează”. Atâta timp cât nu ai participat la vot, ți-ai pierdut și dreptul de a critica sistemul. Votul și implicarea cetățeniilor rămân să fie fundamentale pentru sistemul democratic!

Ceea ce vreau să arăt este că noi nu suntem încă suficient de conștienți de rolul nostru în societate. Eu, la rândul meu, sunt tânăr, am 19 ani și fac parte dintre cei care vor locui în următoarele decenii în România și de bunăstarea ei, depinde și bunăstarea mea.

O ilustrare foarte plastică a ceea ce vreau să explic eu, este un meci de fotbal în care se diferențiază două categorii. Pe de o parte avem spectatorii care între sesiunile de înjurat, scuipat, aruncat pe jos mizerii, fac comentarii cu privire la felul în care se joacă. Mi-a fost dat de multe ori să aud expresii de felul: ”Dacă eram eu acolo, aș fi dat 3 goluri!”. Pe cealaltă parte avem jucătorii aflați în teren, unde perspectiva se schimbă. Unde în cele 90 de minute este nevoie de efort susținut, de concentrare, de reflexe rapide, de comunicare cu ceilalți jucători, de stabilire de obiective și strategii de joc, de sesizare a oportunităților și trecerea rapidă peste eșecurile care apar.

Ceea ce-mi imaginez eu pentru România este un „un meci cu 21 de milioane de jucători”.

„Noi toți, împreună, suntem România!” Șansa noastră nu stă în fonduri europene, în schimbări de guverne ori personaje cu mesaje populiste pe scena politică. Șansa noastră stă în noi, în fiecare.
Atâta timp cât statisticile menționate la începutul postării de față se vor menține, atâta timp cât peste 97% dintre tineri nu se implică în societate și-și petrec timpul în fața televizorului, capacitatea de reformă coerentă a României, rămâne minimă.

Pentru a reuși, trebuie să crezi, iar eu cred că România următorilor ani va deveni un reper de nivel european și internațional.

Pentru că unul dintre motivele foarte des menționate în rândul tinerilor pentru neimplicare este lipsa de informație, am adăugat în continuare o listă de saituri suport care pot fi accesate:

Google! ;
Resurse-Tineret.ro ; Programul Tineret ; România Pozitivă.ro ; EuroDesk ; Consiliul Tinerilor din România ; FDSC ; UN Youth Delegate ; StiriONG.ro ; FOND

Celor menționate mai sus se adaugă saiturile primăriilor locale, grupurile de yahoo, etc.

Noi toți, împreună, suntem România..

Adrian Solcan-UN Youth Delegate 2009-2010

O nouă etapă

2009-09-02T07:35:00.000-07:00

Începând cu data de 25 august 2009 am devenit Delegat de Tineret al României la Națiunile Unite.

Postarea de față am numit-o ”O nouă etapă” pentru că pentru mine va însemna o perioadă de aproximativ un an în care voi reprezenta tinerii din România la Națiunile Unite și care deși va fi o oportunitate de dezvoltare personală extraordinară...va trece.

Probabil această postare pare a fi o abordare pesimistă a situației, probabil ar trebui să fac o postare despre cât sunt de fericit de faptul că am ajuns Delegat de Tineret. Nu vreau să fiu înțeles greșit, sunt foarte fericit că am fost ales în această funcție dar a declara încă de la început de mandat că acesta va trece, consider a fi o abordare mult mai responsabilă.

Aceasta este cea de a 2-a funcție de reprezentare publică pe care o dețin în ultimii 3 ani. Prima a fost cea de Primar al Consiliului Local al Tinerilor Bistrița și a reprezentat un extraordinar exercițiu în spațiul public și o perioadă în care am avut parte de o dezvoltare personală consistentă dar așa cum declaram și la început...a trecut.

Acum am intrat într-o nouă etapă și posibilitățile de dezvoltare personală sunt și mai variate în acest moment dar de asemenea și posibilitățile de acțiune pe piața de tineret.

Îmi doresc ca la finalul mandatului de Delegat de Tineret din partea României la Națiunile Unite să pot trage linie și să văd rezultate măsurabile și îmbunătățiri în ce privește zona de tineret.
Sunt conștient de faptul că am o perioadă de acțiune limitată în timp, dar de care doresc să profit la maxim pentru a aduce plus valoare României.

Aștept comentarii cu privire la zonele de activitate pe care dorești să mă implic și dacă ești tânăr o să te rog să-mi lași comentarii cu privire la lucrurile care crezi că trebuie schimbate în România pentru ca tu să ai parte de o dezvoltare economică-culturală mai bună.

Tema aleasă de mine pentru acest mandat este ”Educație pentru Dezvoltare Sustenabilă” și am să marșez puternic pe această zonă.

Aștept comentarii și critici (constructive)

Modelul românesc

2009-08-17T15:04:00.000-07:00

Am avut ocazia extraordinară să-mi petrec în ultimii 4 ani vacanța de vară în afara României și să intru în contact cu varietatea socială și culturală pe care o oferă comunitatea europeană. Am văzut multe locuri, am discutat cu mulți oameni, dintre cei mai diferiți..dar postarea de față se referă la altceva...ceva foarte public dar totuși foarte intim, răspândit la ansamblu dar care depinde în totalitate de individ..vreau să vorbesc despre „modelul românesc”..despre exemplu cultural oferit de România.

Unul dintre lucrurile care mă oripilează de fiecare dată când știu că urmează să călătoresc prin Europa, este călătoria cu autocarul. O călătorie inconfortabilă, lungă, obositoare, de care am încercat să mă feresc..dar din păcate nu am reușit..totuși o astfel de călătorie are câteva avantaje. Unul dintre lucrurile benefice pe care le oferă..dacă ești o persoană meditativă ca și mine...este că îți dă timp mult de analiză și observație. Ai ocazia să identifici acele lucruri pe care le poți vedea o singură dată. Poți identifica pattern-uri culturale și sociale. Poți să-ți faci o idee de ansamblu despre respectiva țară. Vezi o mulțime de localități..unele mai sărace, altele mai bogate, treci prin orașe dezvoltate, altele mai puțin industrializate, poți vedea oameni în diferite ipostaze pentru câteva secunde, timp care este suficient pentru a înțelege ce fac. Acest ansamblu de scene care ți se succed îți indică la final „modelul” ori pattern-urile specifice fiecărei țări.

Deoarece am călătorit destul de mult am ajuns să mă întreb: ”Care este modelul României?”
Cum arată România la prima vedere? Ce impresie își face cineva care vine pentru prima dată în România? O astfel de observație îmi este indisponibilă deoarece m-am născut și am crescut aici, așadar îmi este imposibil să mă detașez total de ceea ce știu. Subiectivitatea îmi va afecta iremediabil analiza. Așadar am încercat ceva diferit. Am încercat să aplic prin intermediul imaginației, acele lucruri pe care le-am văzut în alte țări..contextului românesc

De exemplu, strictețea în organizarea urbană specifică Austriei am încercat să mi-o imaginez în România. Organizarea rurală observată în Italia am aplicat-o satelor românești. Arhitectura maghiară am suprapus-o caselor românești, agricultura intensivă a spaniolilor am gândit-o în termeni românești și concluzia a fost una simplă.

Nici unul dintre aceste modele nu se potrivesc organizării urbane, rurale, cultura, sociale românești, condițiile meteorologice, tipul de peisaj întâlnit etc. nu rezonează în nici un fel cu situația românească. Mai simplu spus:

”Noi nu suntem ca nici o altă țară, și nici nu am putea să fim”

Lucrul acesta nu poate decât să mă bucure. Sunt fericit că avem ocazia să fim originali, că putem să ne definim în modul nostru propriu și că nu suntem tributari nici unui alt model străin. Ce nu mă bucură este că nu am făcut-o deja. Faptul că întârziem să ne clarificăm un model propriu, un exemplu clar, un mod de a fi.

De ce este important un astfel de lucru? Ei bine pentru că a avea un model înseamnă a atrage de partea ta pe cei implicați, înseamnă că îi va face pe români să se simtă parte din România. Va conferi identitate românilor iar identitatea îți conferă scop și obiective. A avea identitate te face să lupți pentru apărarea ei.

Știu că ești schimbarea pe care ți-o dorești. Pentru ca să reușești trebuie să crezi iar eu cred că în România următorilor ani se va face tranziția de la mentalitatea de neparticipare a cetățenilor spre democrație participativă activă.

Adrian Solcan

pe sfarsit

2008-09-28T06:34:00.001-07:00

A trecut mult timp de când nu am mai scris pe blogul consiliului.
Peste aproximativ o lună mandatul de consilier şi implicit cel de primar al tinerilor se va încheia. Ca o ultimă acţiune mă voi ocupa de organizarea alegerilor pentru următorul Consiliu Local al Tinerilor şi voi avea grijă să le ofer un start în acest joc serios în care vor intra. Deoarece am nevoie de feed-back am ataşat afişul ce-l vom folosi în campania de popularizare a alegerilor. Vă rog lăsaţi părerile sub formă de comentarii ( un pic mai jos, acolo unde scrie 0 comentarii-dai clic şi poţi scrie:P :))) Deasemenea la ultima şedinţă am modificat câteva articole din regulamentul de organizare a alegerilor (de aici îs chestii interne..doar pentru consilieri :P :)) ) ART.5 :media la purtare pentru candidaţi am urcat-o la 9 de la 8; La secţiunea a 6-a cu privire la campania electorală am adăugat un articol care spune că şcoala din care face parte candidatul îi va pune la dispoziţie necesarul logistic dacă candidatul va solicita..adică dacă are de dat un telefon..are de-şi printat nişte fluturaşi să fie susţinut de şcoală. În aceaşi secţiune am mai adăugat un articol care spune că jignirea şi anticampania sunt interzise pe perioada desfăşurării alegerilor..Am mai modificat la capitolul V, ART.55 care suna aşa: Primarul, viceprimarii şi consilierii trebuie să depună Jurământul de credinţă, la fel ca adulţii. şi am pus că ei o să depună un "Angajament" al cărui conţinut îl vor stabili ei, în prima şedinţă. ART.57 care preveadea durata mandatului viceprimarilor şi al primarului, iarăşi l-am lăsat la alegerea lor, urmând să fie stabilit tot în prima lor şedinţă. Pentru moment ..cam atât..dar am să revin cu mai multe informaţii..curând

Învățământ

2008-05-14T12:44:00.000-07:00

De aproximativ o lună citeam un raport de ţară în care se spunea că în România educaţia este deficitară, că este o problemă gravă şi asta mai ales că aceste carenţe se evidenţiază încă de la clasele mici. Imaginaţia şi inteligenţa emoţională a copilului nu este stimulată ori promovată în şcoli.. se merge încă pe sistem comunist de învăţământ în care cantitatea este esenţială iar asimilarea şi utilizarea informaţilor este lăsată deoparte. Se spunea deasemenea că sistemul de învăţământ este impertinent iar reformele sunt ineficiente şi puţine. Toate acestea nu sunt lucruri noi despre care noi să nu avem cunoştinţă dar faptul că le trăim zi de zi poate ne-a orbit şi a făcut să nu le conştientizăm. Pornind de la acel raport de ţară care m-a îngrijorat am început să studiez problema şi un prim pas a fost să predau o oră de istorie la o clasă mică. Am mers la o învăţătoare căreia explicându-i dorinţa mea a fost de acord să-mi cedeze o oră de istorie în care să pregătesc eu lecţia. lecţia a ieşit bine, aş zice foarte bine dar din păcate raportul de ţară s-a dovedit a fi adevărat. Copii au fost derutaţi când au fost nevoiţi să iasă puţin din lecţiile lor obişnuite..Are rost să discutăm despre problemele sistemului de învăţământ, în loc să ne axăm pe soluţii?..pentru cei care vor să vadă cum aieşit ora mea de istorie..ei bine am o filmare realizată în timpul orei unde se poate observa mult mai bine:D
Cum spuneam România are nevoie de o legislaţie puternică în domeniul tineretului care să se axeze mult mai mult pe individ şi pe calităţile specifice, particulare. Am văzut că legislaţia privind gifted education a început să fie tot mai bine pusă la punct iar asta mă bucură mult, acum trebuie să vedem ce face cu inteligenţele medii care deşi medii- sunt multe:P. Cum descoperim talentele individuale şi le valorificăm?..Eu vreau o lege a tinerilor care să-mi permită să combin educaţia non-formală cu cea formală astfel încât activităţile de voluntariat în folosul societăţii să-mi fie mai accesibile. Am văzut regulamentul de ordine interioară impus de minister şcolilor..nu face decât să închidă şi mai mult şcoala. Să o facă un mediu şi mai ostil asertivităţii şi opiniilor. Riposta civică-concept pe care se marşează atâta, este omorât în cadrul sistemului de învăţământ formal în care practic eşti educat cum poţi fii şi mai obedient şi mai inutil.
Doresc o lege care să-mi permită să mă dezvolt unitar, care să mă susţină în tranziţia mea spre statutul meu de cetăţean (contribuabil-atât financiar cât şi intelectual) al României.

aşteptaţi articolele postate de mine,

de ce...

2008-05-14T10:15:00.000-07:00

Am început să scriu pe acest blog deoarece consider că un astfel de mediu virtual îmi permite să mă exprim în forme noi, mai sensibile iar ceea ce am învățat până acum, poate să ajungă mult mai repede la cei din jur. Aștept să fiu citit, dar nu fac din asta un scop în sine. Am să scriu ceea ce cred, ceea ce simt, ceea ce observ.

Aștept comentarii, aștept critici..
Adrian Solcan