miercuri, 12 octombrie 2016

Sărbătoarea Paștelui și ouăle colorate

Ne apropiem cu pași repezi de momentul în care vom alege persoanele care vor face legile în următorii patru ani iar lansarea programelor electorale de către cele două partide importante în care se vorbește foarte mult despre economie vine într-un context cât de poate de periculos pentru noi ca țară.

Românii și economia de piață au tot atât de multe lucruri în comun precum Sărbătoarea Paștelui cu ouăle colorate. Toți au percepția că pricep ce se întâmplă dar nimeni nu știe să-ți explice relația. Această lipsă de înțelegere vine în primul rând din moștenirea grea de peste jumătate de secol de economie centralizată în care simplul cetățean era un obiect ce putea fi mutat oricând, oriunde pentru a satisface obiectivul mai mare gândit la București sau Moscova. Generații întregi de elevi formați într-un sistem de educație industrial au deservit economia românească comunistă și niciodată nu au fost învățați să fie jucători în piață.

Important: după Revoluția Română din 1989 prima lege a învățământului a fost publicată în Monitorul Oficial abia în anul 1995, ceea ce înseamnă că cel puțin 5 ani sistemul educațional din România a funcționat după legea 28/1976 a cărui preambul sună cam așa: ”Programul Partidului Comunist Roman de edificare a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism”... cam atât de tare au fost interesați conducătorii țării de educație și cam tot același nivel de preocupare îl au și astăzi. De altfel unele manuale școlare au același conținut ca și acum 15 ani! S-a introdus în curiculă materia ”Educație antreprenorială” dar care abordează domeniul din punct de vedere teoretic și rareori practic.

Un alt indicator al cunoștințelor în materie de gestionare a finanțelor personale este priveliștea din data de 10 și 25 ale lunii când vedem cozi de zeci de metri la bancomatele din oraș. Atunci când în seara zilelor menționate mai sus trebuie să te strădui să mai găsești un bancomat cu bani în el s-ar putea ca noi ca societate să avem o problemă. Această problemă începe în familie!  Familia românească din clasa de jos și de mijloc este lipsită de orice disciplină financiară iar tinerii văd aceste modele și le preiau.

Un al treilea factor de influență în acest triunghi al bermundeor în care dispar banii noștri lună de lună este mass-media și cultura românească ca întreg. Începând de la grădiniță copii noștri aud povești despre „boierul bogat dar nefericit” și ”țăranul sărac dar cinstit”. Le inoculăm copiilor idea conform căreia a fi bogat este ceva rău, indizerabil și că ar trebui să se ferească. Dacă ajungi bogat în România ești privit cu ochi răi și automat catalogat ca fiind „corupt”, „cu pile” sau cumva favorit de Univers, nici vorbă să fie vorba de muncă și dezvoltare continuă! De altfel sunt uzuale expresiile precum „banii nu aduc fericirea” (nu o aduc, o cumpără!), ”banii sunt ochiul dracului” etc. Mass-media este foarte rapidă în a prezenta cazurile de oameni corupți care s-au îmbogățit peste noapte pe când antreprenorii cu zeci de ani de muncă sunt prezentați doar pe canale media de nișă. (nu este român să nu fi auzit de Dorin Cocoș dar foarte rar vei întâlni persoane care să facă referire la Florin Talpeș sau frații Marius și Cristian Pandel).

Ca să sumarizăm avem trei elemente care lucrează împotriva noastră: sistemul public de educație, mass-media și socializarea din familie. Am mai spus-o și am să o mai spun: În România la ora actuală a fi sărac ține de opțiune nu de șansă!

Este lesne de înțeles că un electorat needucat este ușor de indus în eroare. La televizor vedem doar taxe, salarii, impozite, pensii și cum propun unii și alții ca acestea să evolueze dar așteptarea mea este să trecem de această perdea de fum și să auzim direct de la cei care își doresc această funcție, viitorii parlamentari bistrițeni, care sunt măsurile concrete și punctuale. Pentru inspirația unora care candidează am să lansez o temă:

”Susținerea antreprenorilor locali și a economiei locale”. Această susținere trebuie să fie pe absolut toate palierele datorită efectelor profunde pe care o economie locală puternică le are asupra evoluției societății și a individului.
Câteva dintre aceste efecte constau în protejarea comunităților de mișcările macroeconomice globale. Prin implicarea unui număr cât mai mare de cetățeni în antreprenoriat crește productivitatea, bunăstarea individuală și se crează o cultură originală. Ceea ce scriu eu nu este o filosofie nouă, avem exemplu țara noastră vecină Ungaria în care majoritatea comunitățile au meșteri tradiționali și practică o economie locală. O altă țară-soră, Polonia, își încurajează și promovează economia de la nivel local și o susține prin măsuri economice concrete. (de exemplu agroturismul se impozitează diferit față de alte forme de turism).

Așteptăm de la viitorii parlamentari bistrițeni să ne spună cum vor susține firmele de la nivel local și ce soluții există ca acestea să crească și să se dezvolte.








Niciun comentariu: