vineri, 21 octombrie 2016

Pentru că ”licitație” și pentru că „proști”!

Umilința suferită de noi ca țară la târgul internațional de produse agroalimentare de la Paris este greu de exprimat în cuvinte iar aruncatul pisicii din curtea Guvernului în cea a firmei care trebuia să se ocupe de stand nu face decât să ne înjosească și mai mult pe noi toți care avem anumite așteptări de la conducătorii noștri.

Care este până la urmă motivul principal? Simplu! Pentru că „licitație” și pentru că „proști”!

Atunci când te faci de râsul curcilor în țară la tine este una, dar când te duci în inima Europei să te faci de râs este alta!

De ce niciodată nu avem manuale școlare la început de an? Pentru că „licitație”!
De ce olimpicii români au mers la Rio în echipamente „made on vapor”? Pentru că „licitație”!
De ce autoritățile locale sunt nevoite să înghită lucrări făcute de mântuială? Pentru că „licitație”!

Mare parte din problemele la ora actuală în România se trag din modul în care legiuitorul a ales să transpună în legislația națională două directive europene cu privire la achizițiile publice. Este drept că nici ordonanța 34, cea care acoperea domeniul, nu era mai strălucită dar încet, încet am început să ne învățăm cu ea.
De moment avem „pachet de legi” în domeniul achizițiilor publice iar această minunată modificare ne duce în pragul disperării și a ridicolului.

Cert este că noi cei „de jos” nu vom afla niciodată ce s-a întamplat la Paris și care este motivul pentru care firma ce trebuia să se ocupe ca România să aibă un stand frumos a ales să întoarcă acasă camionul, iar atenția publică este prea scurtă pentru ca această investigație să ajungă la capăt. Cei de la minister o să dea vina unul pe celălalt până când se plictisesc. (ca să vedeți cam cât de scurtă este memoria publică hai să întrebăm pe stradă câți mai sunt interesați de cel mai mare scandal cu dezinfectante din spitale).
La fel de cert este că noi cei „de jos” degeaba ne străduim să dăm absolut tot, TOT, ce este mai bun ca să promovăm produsele locale, târgurile de produse bio la prețuri rezonabile, economia locală, locurile frumoase pe care le avem dacă statul mereu ne dă în cap! Uneori mă întreb dacă nu cumva merităm locul pe care îl avem în Europa în acest moment și dacă nu cumva nu este vorba despre o conspirație mondială condusă de Soroș, poate că oamenii ce lucrează la ministere sunt chiar ignoranți, pe alocuri proști și pe alte locuri îi doare în cot dacă acțiunile lor au sau nu repercursiuni negative asupra unui întreg popor. Nu am văzut ca ministerul să ia vreo măsură, să caute soluții, ei în continuare dau vina pe alții, pentru că „licitație”, deoarece „contestații!
În aceste zile suntem bătaia de joc a unei lumi întregi cu covoare luate din căpătate, standuri improvizate, încercând să convingem o lume întreagă că noi suntem un partener viabil, corect și de încredere pentru o relație comercială. Asta este ca și cum un om de pe stradă, cu pantalonii rupți în genunchi ți-ar cere bani împrumut, câți ați avea încredere să îi dați?

Licitațiile și procedurile de achiziții publice sunt dăunătoare pentru economia românească! Am să o mai scriu o dată pentru că poate nu s-a înțeles!
Licitațiile și procedurile de achiziții publice sunt dăunătoare pentru economia românească!

Legile achizițiilor publice sunt atât de complicate în acest moment iar cei care trebuie să le pună în aplicare sunt atât de speriați încât aleg să nu facă nimic. Acest pachet de legi a făcut să apară ca ciupercile după ploaie firme de consultanță în domeniul achizițiilor publice, au condus la situații ridicole în care hârtia de scris se cumpără din București iar când ajunge la client acesta constată că nu o poate folosi nici la toaletă. Echipamente achiziționate prin proceduri de achiziție sunt de foarte proastă calitate iar contracte importante se blochează și câte jumătate de an din cauza contestațiilor.
Mulți dintre cei care au de-a face cu acest domeniul îl numesc „efectul SEAP”. Ne temem de hoți atât de tare și ne acoperim de hârti!
În licitațiile și achizițiile publice nu există nici o reglementare care să permită să se ia în considerare „factorul local”. O firmă dintr-un anumit domeniu, în special în industriile creative, atunci când trebuie să realizeze o lucrare pentru o autoritate publică, eu consider, că ar trebui să aibă prioritate față de o firmă venită de departe. Niciodată cineva venit din alt județ nu va putea avea trăirea și înțelegerea specificului local ca o firmă care și-a crescut afacerea în acel loc. Atunci când pe produsul sau serviciul achiziționat apare o problemă, aceasta poate fi mult mai ușor reglată dacă firma este locală. Se crește economia locală, se dezvoltă antreprenoriatul, se crește calitatea lucrărilor. Există multe avantaje în introducerea unui „factor local” în legea achizițiilor publice.

În același timp consider că legile achizițiilor publice ar trebui mult periate, mult pieptănate și lăsate într-o formă mai „light”, ca să poată fi digerată de către oricine!




Niciun comentariu: