duminică, 13 decembrie 2015

Acordul de la Paris

Stirile din intreaga lume vorbesc despre un acord de mediu pentru reducerea emisiilor de carbon pana la finalul secolului. Faptul ca s-a reusit acest lucru transmite mai multe mesaje:
1. Lumea a ajuns la un nivel tehnologic si diplomatic suficient de avansat incat sa fie posibile intelegerile formale si sa nu fie nevoie de razboaie sau actiuni armate. Am ajuns la momentul in timp in care cele mai importante arme ale unei tari nu sunt tancurile ci sunt instrumentele si capacitatile economice pe care le detine.
2. Starea mediului inconjurator a ajuns suficient de grava pentru a reusi sa convinga chiar si cele mai reticente natiuni sa semneze acest act. Marile producatoare de combustibili fosili au semnat acest document.
3. Economia traditionala asa cum o cunoastem se va schimba. Vor mai trece cativa ani pana cand Uniunea Europeana isi va definitiva pachetul legislativ dar in aproximativ 20 ani de acum vom discuta despre emisii de carbon si la cina de seara impreuna cu familia. Legislatia de mediu va avea un impact puternic asupra vietii noastre cotidiene.

De ce sunt aceste aspecte importante pentru Romania?
Romania are o economie in tranzitie cu potential de crestere sub impactul investitiilor masive din partea Uniunii Europene (aici ma refer atat la bani cat si la know-how) dar cu o competitivitate redusa in comparatie cu alte state ale Uniunii Europene (aceasta lipsa de competitivitate este data in primul rand de lipsa de educatie generala a populatiei atat din mediul urban cat si rural). Aceasta pozitie ne face sa fim vulnerabili in fata unui asemenea acord de mediu intrucat se vor pune presiuni si mai mari asupra noastra pentru respectarea unor reglementari de mediu aproape draconice. Intrucat suntem parte a Uniunii Europene nu doar ca nu vom avea parte de pachetul financiar pentru ajutarea tarilor sarace dar probabil vom contribui la constituirea lui.
Cred in acelasi timp ca acest acord de mediu este si o oportunitate pentru ca Romania sa creasca. Local si regional se poate investi in cercetare pentru a promova produse si servicii care sa fie integrate in noua economie de mediu. In judetul Bistrita-Nasaud avem companii cu mii de angajati care pot dezvolta produse, sau isi pot adapta produsele pentru a fi mai prietenoase cu mediul inca de acum cat reglementarile de mediu nu sunt atat de stricte si pot realiza investitii care in prima faza vor avea efecte negative pentru mediu.
In acelasi timp cred ca este un semn de alarma pentru judetul nostru legat de tipul afacerilor in care investim. Daca dorim sa avem o crestere sustenabila pe termen lung ar trebui sa avem in vedere acest acord de mediu inca de acum. Toate industriile, incepand de la cele ce lucreaza cu plastic sau lemn si pana la cele producatoare de ambalaje (judetul nostru are numeroase astfel de companii) vor fi afectate iar singura solutie este cresterea know-how-ului si investitii in cercetare-dezvoltare.

miercuri, 4 noiembrie 2015

Revolutia de carton

Avem parte de o noua revolutie de carton. In urma cu 3 ani eu eram in primele randuri in strada purtand pancarde alaturi de alti colegi de partid cerand demisia presedintelui si a altor factori de putere. In primul tur de alegeri care au urmat, schimbarea a fost exprimata radical in optiunea politica a romanilor iar USL a obtinut o majoritate zdrobitoare. Pot spune ca am vazut schimbari pozitive in Romania sub conducerea guvernului actual si un trend ascendent pentru tara, totusi problemele majore ale tarii tot nu s-au rezolvat.

Ceea ce vedem astazi in tara este din nou o revolutie de carton pentru ca atunci cand entuziasmul dispare, cand toti acei oameni din strada ajung inapoi acasa, puterea "celor nealesi" va dainui. Maine dimineata domnii si doamnele din institutiile publice isi vor incepe ziua cu o cana mare de cafea si o discutie cu colegii despre "ce se mai intampla in tara" si vor continua sa nu isi faca treaba ca si pana acum.

Nu mi-am dorit demisia primului ministru, nu mi-am dorit demisia nici unui primar ci imi doresc ca cei care sunt la putere, indiferent de culoare politica sa isi asume lupta cu "sistemul", sa impuna un regim de lucru alert, sa gaseasca solutii si sa invete sa lucreze eficient.

Cat despre elevii, tinerii, studentii si adultii care ies in strada, dar si pentru cei care au ales sa nu iasa, adevarata lupta incepe acum si este cu ei insisi! Cu regret spun ca multi dintre cei care au iesit in aceste zile in strada nu inteleg deloc cum functioneaza sistemul politic si democratic in Romania si ca urmare nici nu au cum sa formuleze solicitari corecte.
Este bine ca s-a iesit in strada dar nu este suficient. Trebuie sa ne autoeducam iar daca ultima masura a Guvernului a fost sa mareasca salariile profesorilor atunci nici acestia nu au nici un motiv sa nu isi faca treaba la maxima capacitate iar elevii sa invete, sa se educe si sa faca o revolutie reala, nu una de carton.

duminică, 1 noiembrie 2015

Pericolul fondurilor europene

Am inceput sa scriu acest articol in anul 2013 si pentru motive pe care la acest moment nu le cunosc nu l-am postat niciodata, l-am gasit in lista de articole nepublicate.
Fondurile europene sunt un ajutor incontestabil pentru Romania. Incepand cu anul 2007 au intra in Romania miliarde de euro prin diferite programe operationale si s-a investit in foarte multe obiective private si publice. Totusi cred ca trebuie sa fim foarte atenti cu privire la acest fonduri si sa le privim nu doar ca un ajutor dar si ca un pericol. Dati-mi voie sa explic.

1. Economia Romania si functionarea unui numar mare de firme private sunt direct dependente de atragerea de fonduri europene. Incepand de la firmele de consultanta si pana la firmele de constructii, autoritati publice si asociatii/ONG-uri, toate, sunt dependente de accesarea fondurilor europene pentru investitii. Am sa dau un exemplu simplu: Printr-un proiect de tip POSDRU castiga firma de consultanta care scrie proiectul, castiga beneficiarul proiectului dar castiga si firmele de IT/birotica care vand echipamente si consumabile si firmele de catering care asigura mancarea pentru grupul tinta si autoritatile locale care inchiriaza spatii pentru desfasurarea cursurilor, fara a mai mentiona subventiile directe care se acorda cursantiilor, institutiilor publice care acrediteaza cursurile si evaluatorii. La fel se intampla pentru orice alt tip de proiect. Intr-un alt exemplu: In cazul unui proiect de apa/canal intr-o comuna oarecare banii ajung la firmele care executa lucrarile, la cei care scriu si manageriaza proiectul, la cei care asigura publicitatea proiectului etc. Si uite asa se ajunge ca multe firme din domeniile cele mai variate sa se bazeze pe aceste fonduri.

Este foarte bine ca putem sa facem aceste investitii dar orice dependenta a economiei fata de un factor extern reprezinta un risc!

2. Functionarea agriculturii este total dependenta de acordarea de subventii.  Nu este pentru nimeni un secret ca fermierii romani primesc subventii sub forma platilor directe pe suprafata. Mai apoi exista diverse subventii pe numarul de animale detinute si ajutoare financiare nerambursabile pentru investitii in agricultura. Toate acestea ajuta la dezvoltarea capacitatii de productie a fermierilor dar aceasta dependenta a agriculturii si stransa relatie intre productia agricola si acordarea subventiilor reprezinta de asemenea un risc!

Nu imi place sa fiu pesimist dar trebuie sa adresez intrebarea: care ar fi impactul asupra economiei daca maine Uniunea Europeana ar decide retragerea fondurilor europene pentru Romania? Acest impact major asupra economiei ne pune intr-o pozitie sensibila de negociere in fata Uniunii Europene. In termeni simpli nu avem un punct de vedere puternic de spus. Sigur ca probabilitatea este una redusa dar impactul ar fi maxim ceea ce inseamna ca poate ar fi bine sa cream un scenariu si pentru asa ceva.


Dintre masurile pe care cred ca ar trebui sa le luam ar fi:
1. Sa nu tratam fondurile europene ca pe un drept, ca ceva ce ni se cuvine ci asa cum sunt ele: un ajutor!
2. Sa intelegem ca aceste ajutoare se acorda pentru o perioada definita si limitata in timp si sa incercam sa le folosim la maximul lor potential.
3. Sa incetam sa ne furam singuri caciula, adica sa nu aplicam pentru proiecte doar de dragul de a aplica si sa implementam proiecte doar de dragul de a ne acorda salarii mari. Sigur ca pentru o perioada limitata de timp vom trai la un standard inalt, poate ne vom cumpara masini si case mari dar toate astea trec. Peste 5 ani de acum nici casa si nici masina nu vor valora prea mult dar daca ai facut o lucrare, un curs sau o investitie de calitate care a schimbat vieti si a adus un avantaj competitiv comunitatii, acel lucru va dainui.
4. Investitiile din fonduri europene trebuie facute "cu cap". Degeaba construim camine culturale si sali de sport acolo unde nu sunt necesare sau facem drumuri care duc la 3 case pe un deal. Stiu ca aceste lucruri aduc voturi, in special in mediul rural  dar la final o sa avem multe camine goale si drumuri ce duc nicaieri. Toate trebuie gandite intr-o ratiune economica!
Drumurile, cladirile si investitiile pe care le putem face din fonduri europene trebuie sa se incadreze intr-o logica economica locala, sa sprijine dezvoltarea economica locala.
Nu ne opreste nimeni sa completam investitiile din fonduri europene cu investitii din fondurile locale. Un exemplu: construirea de drumuri agricole care sa duca la un teren pregatit din bugetul local pentru a deveni hala de productie pentru viitorii investitori. Folosirea caminului cultural ca spatiu pentru cursuri de formare profesionala a oamenilor si tinerilor din localitate in functie de specificul economic local. Exemplele pot continua la nesfarsit. Nu ne permitem luxul de a pierde nici macar o finantare, de la cele mai mici la cele mai mari pentru ca si aceste fonduri se vor termina la un moment dat iar sfarsitul ar fi bine sa ne prinda pregatiti, inteligenti si competitivi.