vineri, 8 noiembrie 2013

Est-european mandru!

Uniunea Europeana este un concept atat de larg care incearca sa cuprinda natiuni si culturi atat de diverse incat miscarea eurosceptica a atras un numar tot mai mare de oameni.
De multe ori Uniunea Europeana este comparata cu Unificarea Statelor Americii. Aceasta comparatie nu este valabila incepand de la un aspect simplu si anume limba unica pe care americanii o vorbesc pe cand in UE avem 24 de limbi oficiale si de lucru si 27 de state.
27 de state cu dorinta de a se afirma, 27 de versiuni ale istoriei, cu eroi nationali ce uneori s-au evidentiat prin cucerirea statului/statelor vecine si idealuri nationale uneori mai degraba divergente decat convergente.

Ei, si in acest amestec de natiuni, unde ramane individul?

Miscare eurosceptica, impotriva uniunii statelor europene este, in opinia mea data de lipsa identitatii individului. Crescand am fost invatati ca suntem romani, ca cel mai mare scriitor care a calcat pe pamant a fost Eminescu iar cea mai mare amenintare de pe fata pamantului o reprezinta vecinii nostri, maghiarii care de-a lungul secolelor ne-au cucerit.
Mi-a placut istoria, am obtinut locul 3 la olimpiada judeteana, in liceu (daca asta poate fi contabilizata ca reusita) si am invatat cu pasiune despre trecutul nostru si sunt mandru ca sunt roman, dar in acelasi timp am avut ocazia sa calatoresc mult, sa ma intalnesc cu oameni din fiecare parte a lumii. Am intrat in contact cu diferite culturi si diferite obiceiuri (credeti-ma unele extrem de ciudate) si in permanenta am avut ocazia sa explic altora despre mine si despre cine sunt eu. Iar pe masura ce am vorbit despre mine, am invatat, m-am inventat pe mine.

Am locuit in Spania, am locuit in America iar acum ma aflu in Irlanda si am avut nevoie de foarte multi ani ca sa ies din bula cu care eram invatat, sa iau putina altitudine ca sa imi schimb perspectiva.
Identitatea unui om  nu este data de tara in care s-a nascut si nici de limba pe care o vorbeste, identitatea este data de toate experientele de viata pe care le impartaseste cu o comunitate si cu un grup de oameni. Traind alaturi de oameni din vestul Europei si lucrand alaturi de polonezi, bulgari, maghiari, slovaci, cehi si belarusi am realizat ca adevarata mea identitate este cea de est-european. Sentimentele pe care toti le impartasim fata de „Mama Rusia”, tipul de clima care ne face sa ne simtim bine, tipul de mancare de care ne bucuram si felul de a relationa unul cu altul este de fapt parte din identitatea noastra colectiva. Acolo este locul in care ne simtim in siguranta, acolo ne regasim cu totii. Avem costume populare foarte asemanatoare, sarmale fac si polonezii iar mamaliga se mananca cam peste tot, palinta/tuica ne fura la toti mintile iar taranul ardelean are aceeasi credinta profunda ca si taranul polonez - „cartofu-i baza”!

Istoria merita invatata dar nu putem mereu sa ne uitam doar in trecut si mereu sa ne amintim ranile trecutului. Este ca si cum ai incerca sa conduci o masina pe o strada aglomerata privind doar in oglinda retrovizoare! Te asiguri in oglinda dar mereu privesti inainte.
Cred ca noi ca romani ar trebui sa privim catre vecinii nostrii si sa gasim toate acele lucruri care ne unesc si sa ne cautam identitatea in noul amalgam de identitati care este Uniunea Europeana.

duminică, 13 octombrie 2013

Irlanda - povestea unui nou inceput

Este ora 19:20 si in mai putin de 20 de minute voi ateriza pe aeroportul din Dublin. Am asteptat acest moment de mai bine de 3 luni, de cand am aplicat pentru prima oara in cadrul programului european adresat antreprenorilor tineri.
Aventura mea in lumea afacerilor a inceput in anul 2011, fix inainte de ziua mea cand impreuna cu un prieten drag am infiintat primul nostru SRL. Aveam amandoi vise mari, de studenti la acea vreme, si deja ne imaginam cum o sa ne cumparam cele mai luxoase masini, tot a 2-a luna. Incursiunea noastra s-a dovedit cu mult mai dificila decat ne asteptam si au trecut cateva luni si mult efort pana am semnat primul nostru contract iar prima masina cumparata a venit doar un an mai tarziu si a costat 500 de euro :)
Cu toate acestea, astazi stau multumit de curajul si nebunia avuta atunci pentru ca lectile invatate valoreaza incontestabil de mult. Am invatat mult despre sistemul romanesc, am invatat multe despre caracterul uman si cel mai important am invatat extraordinar de multe lucruri despre mine.
In urmatoarele doua luni voi fi consultatul unei firme irlandeze din domeniul sanatatii si nutritiei care foloseste o tehnica foarte neobisnuita de producere a materiei prime intr-un mediu foarte controlat. Nu imi pot ascunde entuziasmul de a fi selectat in cadrul acestui program fiind unul dintre putinii antreprenori tineri din Romania participanti la program si singurul din municipiul Bistrita.
In cele 2 luni ce le voi petrece in Irlanda am sarcina de a invata tot ce pot despre modelul de business utilizat de companie si sa stabilesc relatia de parteneriat necesara replicarii ei in Romania!

joi, 10 octombrie 2013

Legea laptelui

In aceste zile se afla in dezbatere legea laptelui, o lege deosebit de importanta pentru judetul nostru intrucat avem o populatie predominant rurala care se ocupa de producerea laptelui si de valorificarea acestuia in produse lactate.
De altfel una dintre cele mai bune afaceri (in termeni de profit) din judetul nostru este procesarea laptelui si comercializarea produselor lactate.

Noua lege a laptelui aflata in acest moment in Parlamentul Romaniei priveste o anumita inechitate pe care unii au sesizat-o! Producatorii (adica fermierii) primesc un pret foarte scazut pentru laptele lor in timp ce la raft produsele lactate sunt destul de scumpe.

Diferenta dintre pretul de achizitie a materiei prime plus costurile de procesare si pretul platit de cumparatorul final a fost considerat de autoritati a fi prea mare si au gandit urmatoarea schema de reglare a pietei:

”ii vom obliga pe procesatori sa cumpere doar pe baza unui contract scris de la o asociatie de producatori sau de la o forma organizata a producatorilor” - efectul scontat al acestei legi fiind acela ca fermierii fiind uniti intr-o singura unitate sa negocieze pentru a obtine un pret mai ridicat decat 0,89 bani/litru cat obtin in acest moment.
Din multe puncte de vedere putem sa vedem beneficii pentru fermierii romani care vor obtine un pret mai bun.
Totusi, personal, privesc sceptic aceasta lege intrucat consider ca va avea efecte adverse asupra pietei si nicidecum efectul scontat.
In primult rand fermierii romani (producatorii de lapte) nu sunt platitori a nici unei forme de impozitare si taxare din partea statului, insemnand ca nu aduc venituri statului, in timp ce un procesator de lapte prin personalul angajat, utilajele achizitionate si valoarea adaugata pe care o aduce materiei prime este incadrat in fapt in economie si aduce asadar plus valoare statului in timp ce creaza bunastare.

Pe de alta parte, asa cum stim, scopul oricarei firme este acela de a produce profit iar ceea ce face Legea Laptelui este sa forteze artificial pretul materiei prime in sus ducand in final la reducerea marjei de profit. - nici o firma nu este dispusa sa renunte la marja de profit atata timp cat economia ii permite - ceea ce ma astept sa se petreaca ca urmare a acestei noi reglementari este sa creasca pretul la lapte (pentru a explica mai simplu - Daca in prezent laptele se cumpara, sa spunem, cu 1 leu si se vinde cu 4 iar in viitor laptele se va scumpi cu 1 leu, pentru a pastra aceeasi marja de profit pretul laptelui va creste cu un leu. In noua formula laptele se va cumpara cu 2 lei si se va vinde cu 5) - practic cei care vor suporta costul acestei reglementari vor fi tot consumatorii finali, deci noi!

Argumentele pot continua dar pentru a pastra aceasta postare scurta ma voi opri aici. Totusi, cred ca interventia statului in economie a avut si va continua sa aiba efecte adverse indiferent de forma intruziunii!

duminică, 29 septembrie 2013

Scoala celor multi ..si atat!

A inceput scoala si in curand incepe un nou an scolar si pentru studentii romani.
Cei care sunt in primul an au cele mai multe emotii si cu siguranta ca ii asteapta cele mai multe surprize!
In data de 15 septembrie s-a putut simti in aer emotia elevilor care dupa 2 luni de pauza se intorc pe bancile scolilor pentru inca 1 semestru de ”aventuri” la scoala! Vedeam pe strada tineri de toate varstele imbracati la patru ace si parinti grabiti cu flori in mana! - a fost un moment placut in care imi aminteam cu drag prima zi de scoala!
Incepand cu ora 12, dupa ce s-a terminat discursul directorului despre cat de seriosi trebuie sa fie elevii si cat de constincios trebuie sa se prezinte la scoala a venit timpul sa se umple toate cafenelele pentru prima ”iesire cu colegii” din acest an.

Totusi, de curand s-a incheiat bursa locurilor de munca pentru absolventi iar un articol in ziarul TimpOnline a sesizat foarte bine un aspect dureros, cancerigen pentru Romania: scoala romaneasca este depasita iar sistemul de educatie inadecvat.

Este indiscutabil faptul ca avem elevi foarte buni (consacrati la olimpiade internationale) dar din liceele romanesti pleaca foarte multi tineri nepregatiti pentru viata, deseori frustrati si in termeni simpli: needucati!

Din pacate, Ministerul Educatiei Nationale este la fel ca oricare alta structura guvernamentala subiect de presiune politica iar intreg sistemul de educatie este format din oameni plasati politic in diferite functii. (Cat de bine isi fac acesti oameni treaba nu ma priveste si nici nu doresc sa dezbat) dar atata timp cat inspectorii scolari, directorii de scoli, profesorii (si socant, chiar si elevii) sunt clasificati in functie de culoarea politica ori simpatia pentru o parte sau alta a spectrului politic, scoala romaneasca va ramane neperformanta si va conduce inevitabil la o generatie de elevi nepregatiti, frustrati si needucati.

In urma cu 1 an stateam impreuna cu alti prieteni pe Pietonal si am tinut „un moment de reculegere” pentru sistemul de educatie din Romania intrucat inca de atunci ne-am dat seama ca se afla „pe moarte”.

Stiu ca a sta online pe un blog si a critica „sistemul” si „politicul” este atitudinea cea mai usor de luat, dar nu voi face doar atat! Cu tot efortul si toata determinarea imi doresc sa fac parte dintre aceia care vor schimba sistemul de educatie si vom da o noua sansa tinerilor din Romania!
IMI DORESC SCOALA CELOR MULTI SI EDUCATI!


luni, 9 septembrie 2013

Pe insula Thassos intalnim foarte multi romani!

In ultimele 5 zile am avut placerea sa ma aflu pe "Insula de Smarald" a Greciei. Un loc cu adevarat frumos, plin de obiective cunoscute si mai mult, am avut parte si de soare din plin.
Intre frumusetea insulei, mancarea traditionala si soarele puternic am mai avut parte de o experienta interesanta, ceva la care nu m-am asteptat atunci cand am pornit catre Insula Thassos - am intalnit mai multi romani decat oricare alta nationalitate de pe insula.
Atunci cand te opresti pentru a primi indicatii incepi a intreba in romana iar apoi daca observi ca nu ti se raspunde incerci in engleza sau oricare alta limba pe care o consideri potrivita.
Meniurile tavernelor sunt scrise in Greaca, Engleza si ...Romana iar localurile au angajate cel putin o persoana vorbitoare de romana.
Dincolo de confortul si comoditatea pe care ti-o ofera un astfel de tratament, altceva m-a surprins in mod placut.

Am avut ocazia sa calatoresc mult in Europa si de fiecare data m-am izbit de un val de reticenta datorita nationalitatii mele. Niciodata nu mi-a fost rusine cu faptul ca sunt roman dar am putut observa privirile cel putin curioasa pe care le primeam. Acest lucru se datora activitatilor si tipului de comportament pe care unii dintre conationalii nostri il au in acele tari.

In insula Thassos suntem priviti ca oameni civilizati! Romanii sunt priviti ca oameni inimosi, plini de viata, care se imprietenesc repede, avand o istorie si o cultura care merita atentie!
 Asa cum ne relata un sofer de taxi: "voi veniti dintr-o tara poate mai saraca decat noi si totusi mi-ar place sa pot sa ajung macar o data sa o vizitez! Se vede ca sunteti oameni plini de viata, dispusi sa treceti peste orice piedica". Mi-au placut cuvintele lui!

Este o surpriza cu adevarat placuta sa vad ca o comunitate atat de numeroasa de romani aflata inafara tarii poate sa lase o opinie pozitiva. Cred in continuare ca Romania reala nu este cea prezentata la stirile orei 5 ci este formata din oameni "plini de viata, dispusi sa treaca peste orice piedica".
Cred intr-o tara bogata prin educatie.







duminică, 5 mai 2013

"Polonia" - sau despre cum trebuia România să arate!

În anul 1990 Europa de Est a primit o nouă șansă! Prin revoluțiile ce au avut loc s-a apăsat butonul de „Restart” iar din acel moment a început cursa pentru creștere economică și dezvoltare social-culturală.
În urmă cu 1 săptămână am participat la un festival cu specific agricol ce se organizează în fiecare an în regiunea Malopolska, aproape de orașul Cracovia, Polonia.
Trebuie să admit că această țară a reușit în același interval de timp pe care l-a avut și România la dispoziție să se dezvolte cu mult peste ceea ce am reușit noi. Începând de la intrarea în țară se pot vedea terenurile lucrate până la marginea pădurii, gospodăriile aranjate iar drumurile ușor practicabile. O dată ce intri în orașele poloneze poți observa oameni liniștiți, străzi curate și nici măcar 1 câine maidanez.

Și totuși care este miracolul polonez? Aceasta a fost întrebarea ce m-a frământat în tot timpul cât m-am aflat acolo! În toate discuțiile pe care le-am purtat am încercat să aflu acest secret iar o serie de răspunsuri s-au repetat:

1.Unitate: la nivelul de bază a comunităților locale oamenii țin unii la alții și se informează reciproc cu privire la oportunitățile care apar. La nivel politic înalt atunci când este o problemă de politică externă, în general se merge cu o singură opinie și un mesaj unitar. (Ceea ce s-a întâmplat cu denigrarea României de către conaționali de ai noștri, la nivelul instituțiilor europene, a fost extrem de păgubos!)

2. Educație: S-a investit în educație atât în mediul urban cât și în mediul rural. Populația are o înțelegere bună a fenomenelor macro și micro economice și politice. Asta a făcut ca deciziile care se iau de către populație și de autoriățile locale să fie unele conștiente și potrivite pentru ei.

3. Spirit pragmatic: polonezii sunt un popor cât se poate de pragmatic. Au înțeles un fapt simplu: fără capital uman și financiar nu se poate realiza o creștere sustenabilă. În acest sens au investit în populație și în atragerea fondurilor externe indiferent de sursă. Fie că a fost vorba de fonduri de ajutor reciproc fie că a fost Uniunea Europeană cea care le-a pus la dispoziție bani, polonezii au negociat și au atras în mod constant bani pentru investiții. Au investit în active (nu în credite de nevoi personale!) iar acum încep să încaseze profitul.

Există sămânță pentru fiecare dintre cele 3 caracteristici și în poporul român dar trebuie în primul rând să punem baza printr-o educație nouă, liberă de modelul industrial promovat din 1978 și de acolo să începem să clădim din nou.









vineri, 4 ianuarie 2013

Dor de Basescu

Astazi, la mai bine de un an de când ieșeam în piața publică pentru a cere plecarea președintelui și a adunăturilor de PD-L-isti care s-au agățat precum o caracatiță, de această țară, iată spun că îmi este dor de Băsescu.

Trebuie să fim înțeleși, niciodată nu mi-a plăcut Traian Băsescu, niciodată nu l-am votat și nu cred că vreodată istoria o să și-l amintească. Ceea ce îmi lipsește este ideea de „Băsescu”, ideea unui liant național, ideea unui proiect social și politic național în care fiecare cetățean să participe.. îmi este dor să mă simt legat de toți ceilalți români prin intermediul unei legături universale.
În iarnă toți ne-am dorit un singur lucru!- să plece PDL, să plece Băsescu, să vină oricine altcineva și să ne fie mai bine! Toți românii au cunoscut problema și toți am „Știut” soluția: schimbare!

După alegerile parlamentare din data de 9 decembrie, acest deziderat a fost atins. Băsescu chiar aflându-se într-o demnitate publică nu mai reprezintă nimic, nu mai inspiră nimic, practic nu mai există. Astăzi românii își văd din nou de problemele de zi cu zi și se gândesc la cum vor face față la acest regim de taxe crescute -

Pentru o jumătate de an, pentru puținele dăți în ultimii 20 de ani, românii s-au constituit într-o națiune, într-un corp comun determinat să atingă un scop. Avem nevoie mai des de astfel de momente și așa cum istoria recentă a dovedit, nimic, absolut nimic nu poate sta împotriva voinței unui neam întreg.

Suntem 20 de milioane de români și suntem puternici atunci când acționăm ca o minte și un trup unitar.