Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din septembrie, 2012

Despre dreptate

Era prima zi de liceu pentru Marian. Emoțiile îl copleșeau în timp ce aștepta ca primul profesor
să sosească.

Discursurile de început de an fuseseră pline de cuvinte mari și de urări de bine dar în ciuda
acestui lucru fiecare elev care nu demult părăsise clasa a 8-a intrând în această nouă aventură știa
că ceea ce va urma nu se compara cu nimic din experiențele de până atunci.

Începând cu clasa întâi și până la încheierea gimnaziului a fost coleg de bancă cu cel care i-a
devenit bun prieten , Dumitru, dar acesta, la fel ca o mare parte dintre foștii săi colegi, au plecat
la alte licee.

Astăzi, din multitudinea de fețe noi el s-a ales cu o colegă de bancă pe nume Ana... sau Nana. Ei,
nici nu contează!

Neliniștea și emoția fiecărui elev era atât de densă încât se simțea ca o tensiune ce pulsa în
fiecare bătaie de inimă. Nimeni nu îndrăznea să privească decât în față ciulind urechile în
speranța că vor putea anticipa pașii profesorului pe hol.

Se sunase deja pentru oră de 2 minute. Acest nou profesor…

România se pregătește de război!

Mereu am fost un mare pasionat de istorie întrucât reprezintă o sursă constantă de înțelepciune. Indiferent de câte ori recitești sau readuci în discuție pasaje din lucrurile care au trecut, de fiecare dată vei învăța câte ceva nou.

Un moment istoric tragic, din punctul meu de vedere, a fost restaurația carlistă prin Carol al II-lea a devenit rege al României. Bineînțeles s-au speculat foarte multe lucruri legate de această încoronare - se vorbește multe despre cercurile economice din Occident care l-au sprijinit pe Carol pentru a avea acces la resursele țării (ops, Băsescu), despre golul de putere care l-au lăsat doi grei ai politicii românești la acel moment prin moartea lor (Ferdinand și Ion I.C. Brătianu). Indiferent de jocurile care s-au făcut, cert este că toate documentele istorice îl caracterizează pe acest om ca fiind un încăpățânat care nu respecta părerea celorlalți, un om inteligent dar egoist și păgubos pentru țară.

Anul este 1930 iar Carol al II-lea ajunge la putere. În …

Paradoxul inacțiunii

Știu un lucru foarte sigur!- Trebuie să încep să călătoresc din nou înafara țării mai mult! Această constatare vine în urma realizării faptului că nu reușesc să fac o comparație onestă între cum stau lucrurile înafara spațiului românesc și ceea ce văd în viața de zi cu zi!
Un lucru care mi-a rămas întipărit după ce am citit ”Povestea vorbii” a fost că omul cel mai înțelept nu este cel care citește/învață cel mai mult ci acela care călătorește cel mai mult!- acest fapt mi-a fost dovedit în timp iar acum simt că mă aflu într-un impas.

De ce fac aceste afirmații? - Ei bine, nu reușesc să găsesc răspuns unei întrebări care mă frământă de prea mult timp:

”Oare toate popoarele îi sancționează pe indivizii cu inițiativă?” :)

Am lucrat în mediul asociativ și în administrația publică, am lucrat pe lângă organizații de stat și private și în mod constant am observat că cei mai vinovați în această țară pentru tot ce merge prost sunt cei care au idei!
A nu face nimic, a nu întreprinde nici o acți…