vineri, 17 februarie 2012

Scrisoare catre Bistrita - de ce pleaca tinerii?


                 Orasul Bistrita pune la dispozitia tinerilor un spatiu limitat de oportunitati de petrecere a timpului liber si are un nivel scazut de atractivitate din acest punct de vedere prin comparatie cu oricare dintre resedintele de judet care ne inconjoara (Cluj-Napoca, Targu-Mures etc). Lipsa activitatilor ordonate are un impact important asupra modului de socializare si a implicarii din punct de vedere social. Acest fapt pe cat poate parea de putin important, are un impact economic profund si de durata asupra dezvoltarii armonioase a urbei. Lipsa de atractivitate a orasului pentru tineri si lipsa de activitati de petrecere a timpului liber conduce in primul rand la plecarea unui numar mare de tineri catre alte centre urbane (in principal in scop de studii dar care nu se mai intorc in Bistrita) si in al 2-lea rand, mult mai grav, angajarea in activitati cu caracter delicvent. Ultimul recesamant a scos la iveala o realitate dura si anume faptul ca Bistrita a pierdut aproximativ 10.000 de cetateni. (86.000 de locuitori in anul 2002 – 77.000 de locuitori in 2011). Aceste cifre  sunt compuse din persoane care au murit + persoane care au parasit orasul+persoane care nu au venit in oras - aceste informatii coroborate cu faptul ca media de varsta a cetatenilor a cunoscut o crestere ne spune ca in fapt populatia a imbatranit, populatia tanara a plecat iar Bistrita pastrand acest trend in urmatorii 10 ani va deveni un loc cu profunde nevoi sociale, transformandu-se in acest fel dintr-un spatiu productiv in unul asistat social aproape ireversibil.
Bistrita trebuie sa acorde o importanta mai mare tinerilor cu varse cuprinse intre 14 si 35 de ani si sa faciliteze (aici vorbesc despre Administratia Publica Locala) dezvoltarea infrastructurii pentru invatamantul superior, pentru programele de petrecere a timpului liber si a programelor de integrare pe piata muncii.
Clubul Studentilor Liberali Bistrita isi manifesta ingrijorarea fata de lipsa de preocupare pentru cele 3 elemente enumerate mai sus (timp liber, studii superioare, piata muncii) pentru tinerii bistriteni din partea orasului (aici nu mai vorbesc doar despre APL).
Solutiile si deciziile ce trebuie luate pe termen scurt sunt relativ usor de luat!
In primul rand programele de finantare din bugetul local care au loc in fiecare an in luna februarie trebuie sa aiba o metodologie de aplicare si implementare mult, mult usurata si sa nu se schimbe pe durata implementarii proiectelor. Exista un numar mare de asociatii si ONG-uri dispuse sa organizeze programe de petrecere a timpului liber cu caracter educativ pentru tineri daca li se ofera posibilitatea.
In al 2-lea rand municipalitatea trebuie sa faciliteze venirea extensiilor universitare la Bistrita prin punerea la dispozitie a cadrului si a spatiului adecvat. Din perspectiva de student pot sa spun ca exista cel putin 3 facultati care isi pot gasi usor clienti in zona Bistritei in urmatorii 5 ani si pentru care este rentabil sa investeasca in amenajarea spatiilor de curs la Bistrita (cu atat mai mult daca primesc incentive din partea municipalitatii) – facultate in domeniul economic, limbi straine si domeniul agricol. (Bistrita pierde in fiecare an aproximativ 1000 de elevi care pleaca in scopul studiilor in alte centre universitare – intrucat media de cheltuieli este de 200 euro/luna/student intr-un calcul usor vedem ca lunar din Bistrita pleaca 200.000 de euro si aproximativ 2.400.000 de euro anual – asta pentru o singura generatie dar avem 3-4 generatii plecate concomitent si asistate de catre parinti) – pe langa acest fapt, cei plecati la studii aleg adeseori sa ramana in acelasi spatiu si sa nu produca efecte economice la Bistrita asta adaugand deficitului orasului. De asemenea aducerea extensiilor universitare trebuie sa fie completata de un program de atragere a studentiilor inapoi in Bistrita.
In al 3-lea rand facilitarea accesului la piata muncii este un obiectiv de atins prin crearea unui spatiu de invatare responsabila pentru elevii de liceu si studenti prin crearea unui centru de tineret multifunctional la Bistrita.

miercuri, 1 februarie 2012

Regele Mihai și România.

Principala criză a României în acest moment al istoriei nu este una a sistemului politic, de sănătate, a educației ori a reformelor administrative. Principala criză este a identității! Cine suntem? Cum ne autocaracterizăm? Cine ne conduce și unde?
Regele Mihai a crescut în sondaje și în încrederea românilor pentru că el conferă României o identitate, ne reconectează la un trecut glorios și mai presus de toate ne oferă un model și un motiv să mergem înainte! Prin intermediul Regelui Mihai ne plasăm încă o dată în perioada interbelică și simțim că putem să o luăm de la capat, de acolo de unde comunismul ne-a retezat țara, dezvoltarea, conștința și simțămintele! Dincolo de personalitatea Sa, Regele este un simbol al lucrurilor bune rămase în România, al forței de a rezista vicisitudinilor istoriei și de a privi cu încredere în viitor!